XVII. INSCRIPȚIA ÎN LIMBA TRACĂ PROTOROMÂNĂ DE PE TĂBLIȚA DISPILIO - GRECIA - 5260 î.e.n.

XVII.1.Tableta Dispilio

Tableta Dispilio este o tabletă din lemn de cedru, descoperită de Giorgios Hourmouziadis, profesor în arheologie la Universitatea Aristotel din Salonic, în anul 1993 în timpul săpăturilor efectuate în așezarea neolitică de pe malul lacului Kastoria (Orestiada) în apropierea orașului omonim Kastoria, lângă satul Dispilio din nordul Greciei.

Tableta a fost datată cu izotopi de carbon C14, care au indicat anul 5202 ± 132 î.e.n. 

Fig.1. Tableta Dispilio și semnele scrijelite în lemn
(5202 ± 132 î.e.n) 

Așezarea de pe malul lacului a fost descoperită în timpul iernii din 1932, care a redus nivelul lacului Kastoria și a dezvăluit urmele așezării neolitice. Un studiu preliminar a fost făcut în 1935 de către Antonios Keramoupoulos.

Situl neolitic pare să fi fost ocupat pe o perioadă lungă de timp, începând din neoliticul mijlociu(5600-5000 î.e.n.) până în neoliticului final (3000 î.e.n). 

În timpul săpăturilor din 1992 un număr de elemente au fost găsite, inclusiv ceramică, elemente structurale din lemn și resturi de pasarele de lemn, semințe, oase, figurine, ornamente personale, fluiere din os și tableta din lemn inscripționată.

XVII.2. Încercări de descifrare a inscripției Dispilio

Giorgios Hourmouziadis a anunțat descoperirea tabletei în februarie 1994 în cadrul unui simpozion susținut la Universitatea Aristotel din Salonic. În timpul acestuia a susținut faptul că semnele de pe tableta Dispilio nu au putut fi făcute ușor publice, deoarece s-ar schimba contextul actual privind originile scrierii în Europa, reprezentat de litere. 

Teoria actuală presupune că grecii antici au primit alfabetul de la fenicieni în jurul anului 800 î.e.n., iar de aici acesta s-a răspândit în toată Europa.

Dacă se dovedește că textul de pe tableta Dispilio este o formă de scriere, atunci există un decalaj de aproape 4.000 de ani între ceea ce se consideră a fi istorie cunoscută a scrisului și folosirea scrisului ca instrument de transmitere a informației, întrucât populația din zona lacului Kastoria, folosea semne pentru silabe într-un mod similar celui în care folosim azi literele. 

De asemenea, Giorgios Hourmouziadis consideră pe drept cuvânt semnele de pe Tableta Dispilio foarte asemănătoare cu cele ale linearului A minoic, respectiv ale scrierii Vinca-Turdaș.

Fig.2. Semnele de pe Tableta Dispilio (A), semne din linearul A minoic (B) și semnele scrierii Turdaș-Vinca (C) 

În prezent tableta este supusă unor lucrări de conservare, deoarece lemnul imersat timp de 7500 ani în noroi a început să se deterioreze în contact cu oxigenul atmosferic.

Încercările de descifrare a textului tabletei Dispilio efectuate de Giorgios Hourmouziadis, nu au fost încununate de succes, însă ne oferă transcrierea semnelor inscripționate în lemnul acesteia conform fig. nr. 3.

Fig.3. Transcrierea semnelor de pe Tableta Dispilio (marcată în partea de sus cu o săgeată) și încercarea descifrării semnelor propusă de Giorgios Hourmouziadis 

XVII.3. Descifrarea textului de pe Tableta Dispilio utilizând sistemul silabic trac.

Vom utiliza sistemul silabic trac prezentat mai jos în fig. 4, folosit în postările anterioare la descifrările inscripțiilor de pe Tăblițele de la Tărtăria și toporul de la Mozăceni (România), Peștera Sitova și inelul din Șumen (Bulgaria) Piatra Kafkania (Grecia) și alte 23 inscripții minoice în linear A din Grecia continentală și insulară.

Fig. 4. Sistemul silabic trac 

Utilizând sistemul silabic trac obținem silabele cuvintelor trace ca în figura nr. 5:

Fig. 4. Textul de pe tăblița Dispilio

DA-RO-E-VA-TE-PA-ZO-SA-MU-LO-U-RE-LU-PO-RI-VE-DE-DA-MO-CA-LI

Cu aceste silabe, citind de la stânga la dreapta textul inscripționat, formăm cuvintele, ca în limba română:

DARO E VA TE PAZO SAMU. LOURE LUPORI VEDE DA MO CALI.

În limba română avem:

DAR E (ȘI) TU VEI PĂZI (CU) SEAMĂ. LUAȚI LUPII (LUPTĂTORII) (CA SĂ) VADĂ (ȘI) DĂ-MI CALE.

Cu alte cuvinte tableta Dispilio conține o poruncă dată unor oșteni ca să asigure paza unui transport cu daruri, ce urma să treacă prin zona satului Dispilio.

Țin să adaug că în zona lacului Kastoria (Orestiada) există și în prezent una din cele mai compacte zone locuite de aromâni în partea de vest a Macedoniei grecești, iar la mai puțin de 30 km de satul Dispilio se găsește orașul Kastoria, numit Custura în aromână (peninsula Kastoria se prelungește în lac foarte mult și pare că taie în două lacul Orestiada, ca o custură - lamă de cuțit). 

Bibliografie:

1. Yorgos Facorellis, Marina Sofronidou, and Giorgios Hourmouziadis - Radiocarbon dating of the neolitic lake side settlement of Dispilio, Kastoria, Northern Greece, vol. 56, Nr 2, 2014, p. 511–528: 10.2458/56.17456.

2. Whitley, James. "Archaeology in Greece 2003–2004". Archaeological Reports, No. 50 (2003, pp. 1–92), p. 43.

3. G. H. Hourmouziadis, ed., Dispilio, 7500 Years After. Thessaloniki, 2002

4. G. H. Hourmouziadis, Ανασκαφής Εγκόλπιον. Athens, 2006;

5. https://en.wikipedia.org/wiki/Dispilio_Tablet