XIII. INSCRIPȚIA MINOICĂ SCRISĂ ÎN LINEARUL A DIN KONGSBERG - NORVEGIA

XIII. INSCRIPȚIA MINOICĂ ÎN LINEARUL A DIN KONGSBERG - NORVEGIA

XIII.1 Orașul Kongsberg

Conform Wikipedia, orașul Kongsberg din sud-estul Norvegiei a fost fondat în 1624 sub numele de Konings Bierg (minele regelui) de regele Christian al IV-lea, fiind în fapt o comunitate de mineri.

Fondarea orașului are la bază găsirea de către un cioban a unei bucăți foarte mari de argint, iar acest oraș este cunoscut datorită existenței pe teritoriul său a celei mai vechi și mai bogate mine de argint din Norvegia, din care au fost extrase aproximativ 1350 tone, între anii 1623 - 1957. 

Fig.1. Sârmă din argint din Kongsberg găsită la suprafața solului în 1980. 

O caracteristică a zonei Kongsberg este faptul că argintul din zonă se regăsește atât în subsol, dar și nativ, la suprafața solului, sub formă de pepite sau chiar sârme din argint cu o puritate foarte mare, aproape de 100%, 

Orașul Kongsberg este legat de Marea Nordului prin râul navigabil Numedalslågen.

XIII.2. Inscripția minoică din Kongsberg

Inscripția a fost descoperită în 1987 de dl. Johan Jarnaes pe suprafața orizontală a unei plăci din granit la ferma „Langkjern” din micul oraș norvegian Kongsberg. 

Îi mulțumesc pe această cale dl. Johan Jarnaes din Kongsberg pentru fotografiile publicate pe internet, precum și pentru tenacitatea de care a dat dovadă în susținerea teoriei sale privind originea minoică a inscripției din Kongsberg, precum și a existenței unei mine de argint minoice. Teoria a fost confirmată de abia în luna iunie 2015 prin descoperirea unei mine antice în Kongsberg, în care se exploata minereu de argint în jurul anului 1700 î.e.n.

În mod obișnuit minereul de argint conține și plumb, având o culoare gri - închis, însă argintul din zona Kongsberg, este aproape 100% pur și de aceea este luminos și strălucitor. 

Fig.2. Inscripția minoică din Kongsberg  

Fig.3. Detaliu din partea stângă a inscripției din Kongsberg 

Pe aceeași placă din granit mai sunt dăltuite 12 adâncituri semisferice cu diametrul de 12 cm și o pictogramă reprezentând o ploscă, situată la o distanță de circa 1,5 m de inscripție (fig. nr. 4). 

Fig. 4. Pictograma reprezentând o ploscă și una din cele 12 adâncituri semisferice. 

XIII.3. Încercări de descifrare a inscripției minoice din Kongsberg

Dl. Ph.D. Kjell Aartun a interpretat în 1992 textul inscripției găsite de dl. Johan Jarnaes, ca fiind constituit din 5 semne din sistemul silabic tip linear A, pe care le-a citit de la stânga la dreapta ca în figura nr. 5:

Fig.5. Interpretarea inscripției minoice conform dl. Ph.D. Kjell Aartun

Citind de la stânga la dreapta se obțin 5 silabe: WE-TU-YU-PI-TI, presupunându-se că acestea înseamnă: WETUYU PITI = „PUR (ȘI) MOALE” cu referire la caracteristicile fizice ale argintului din zona Kongsberg-ului, fără a se găsi vreo semnificație pentru cele 12 adâncituri din placa de granit.

XIII.4. Descifrarea inscripției minoice din Kongsberg.

Pentru descifrare vom utiliza sistemul silabic trac tip linear A (fig. 6) folosit la descifrările textelor de pe Tăblițele de la Tărtăria, a inscripțiilor minoice din Creta și Micene, din peștera Sitova - Bulgaria prezentate anterior în acest blog.

Fig.6. Sistemul silabic trac tip linear A

În fapt, inscripția de la Kongsberg nu este formată din 5 silabe cum a presupus dl. Ph.D. Kjell Aartun, ci din 7 silabe, pe care le vom citi de la stânga la dreapta ca în fig. 7.

Fig.7. Sensul de citire a inscripției

Fig.8. Silabele textului inscripției din Konsberg 

Citind textul de la stânga la dreapta obținem cele 7 silabe: 

SA-KU-A-PU-SE-DA

Cu aceste 7 silabe formăm, ca în limba română, cele 3 cuvinte trace, ușor de înțeles în limba română:

SAKU APU SEDA= SACUL (CU) APĂ ȘADE

Sub această inscripție avem imaginea din fig. 9, reprezentând o ploscă (pungă) culcată pe o parte, cu conținutul acesteia curgând din ea. 

Fig. 9. Pictograma reprezentând o ploscă conținând un lichid (probabil apă) care pare să se reverse din ploscă (pungă) și una din cele 12 adâncituri semisferice în care aceasta trebuia pusă pentru a nu se răsturna. 

Cu alte cuvinte avem un mesaj de atenționare de genul „sacul cu apă pentru corabie, se poate vărsa, așa că pune-l într-una din cele 12 adâncituri semisferice existente în placa din granit, până termini de luat toată apa de care ai nevoie”.

Probabil plosca era confecționată din piele sau stomac de animal, nu avea o bază fermă când era umplută cu apă, iar aceasta se putea răsturna ușor pe o suprafață orizontală, cum este cea a plăcii din granit. 

Mesajul inscripționat în granit avertizează cărăușii care veneau să ia apă dintr-un izvor apropiat pentru umplerea vaselor din bărcile minoice, că plosca trebuia așezată într-una din cele 12 adâncituri pentru a nu se răsturna ușor. 

Referințe:

1. https://en.wikipedia.org/wiki/Kongsberg

2. https://jarnaes.wordpress.com/1-minoan-crete-linear-a