VIII. INSCRIPȚIA DE PE CUPA LUI NESTOR - ISCHIA- ITALIA

VIII. INSCRIPȚIA DE PE CUPA LUI NESTOR - INSULA ISCHIA - ITALIA - sec VIII î.e.n.

VIII.1. INSULA ISCHIA 

Ischia este o insulă a Italiei din Marea Tireniană, în Golful Napoli, la aproximativ 18 mile marine de localitatea Napoli. 

Principalul oraș al insulei se numește tot Ischia. 

Insula este înconjurată de plaje bogate în nisip și mici golfuri (multe dintre ele ușor accesibil atât de pe uscat, cât și dinspre mare). Aflată într-o zonă cu activitate vulcanică, insula beneficiază de însemnate resurse de ape termale, minerale și de noroi vulcanic care susțin principala industrie: turismul. 

În antichitate insula a fost numită de către latini Aenaria, urmând o tradiție preluată de Martianus Capella de la Virgilius care numea insula Inarime sau Arime. 

De către greci a fost numită Pithekoūsai (Πιθηκοῦσαι), denumire care este folosită mai apoi și de latini sub forma Pithecusa. 

Etimologia este încă disputată, cert este că și toponimia latină și cea greacă pot duce către un cuvânt ce înseamnă „maimuță” (πίθηκος, píthēkos în greacă veche), fapt ce ne poate duce cu gândul că insula ar fi fost în vechime habitatul unei specii de maimuțe, azi dispărute, precum Gibraltarul, ipoteză însă neconfirmată, nici din surse arheologice și nici din surse literare antice. 

Pliniu propune o altă variantă, conform căreia numele grecesc derivă din grecescul pithos (vas de lut), căci insula era una de olari. Varianta latină este legată de Pliniu de o presupusă debarcare aici a lui Enea. 

O altă opinie face trimitere la o caracteristică a insulei, care și azi este plină de păduri de pin: pitueois (plin de pin), pituis (con de pin), pissa, pitta (rășină). Expresia "Insula Visca" cu adjectivul grecesc (v) IXOS (lipicios) și căderea obișnuită a v inițial, oferă o origine probabilă a denumirii moderne „Insula Ischia”. La poalele Vezuviului acoperite cu pini, Herculaneum avea numele popular de "rășina", probabil, o reminiscență a unei piețe antice pentru acest produs. Numele actual apare pentru prima dată într-o scrisoare a Papei Leon al III- lea către Charlemagne în 813 e.n., iscla de la insula.

Fig.1. Extinderea maximă a civilizației etrusce și cele 12 orașe ale ligii etrusce

VIII.2. Dominația etruscă asupra zonei Campania din Italia în jurul anului 750 î.e.n. când a fost fabricată Cupa lui Nestor.

Se observă dominația etruscă asupra întregii zone Campania, cu orașul etrusc Capeva - Capua, situat la 25 km de actualul Napoli și circa 50 km de insula Ischia.

Conform lui Cato cel Bătrân orașul Capua a fost fondat de etrusci, în anul 803 î.e.n. (cu 50 ani înainte de fondarea Romei, potrivit istoricului roman Marcus Velleius Patercullus), iar importanța acestui oraș a fost deosebit de mare, Cicero numindu-l a doua Romă. A fost conectat cu Roma prin Via Appia, iar poarta de unde pleca aceasta se numea Porta Capena (a fost singurul caz în care o poartă romană era denumită cu numele locului unde ajungea capătul drumului).

Capua a fost o stațiune de lux, cu un comerț înfloritor cu vin, trandafiri, obiecte din bronz ornamentate în stil etrusc, condimente, unguente (dintre acestea un parfum a fost celebru în tot imperiul și era numit seplasium). Școlile de gladiatori capuane erau renumite, de aici urmând să se ridice tracul Spartacus și însoțitorii săi în anul 73 î.e.n.

VIII.2. CUPA LUI NESTOR - sec. VIII î.e.n.

Inscripția de pe Cupa lui Nestor este considerată unul din cele mai vechi texte scrise în limba greacă și este expusă în Muzeul „Villa Arbusto” din Lacco Ameno - Ischia. 

Conform wikipedia Cupa lui Nestor este un vas de tip Kotyla - un vas de lut pentru băut, prevăzut cu 2 toarte, descoperit de Giorgio Buchner în 1954, într-un mormânt din Pithekoussai în insula Ischia - Italia. Cupa e datată din perioada geometrică (750 î.e.n-700 î.e.n.) și a fost produsă în insula Rodos. 

Inscripția a fost trasată mai târziu, prin scrijelire în lutul ars, textul fiind inscripționat pe trei rânduri. 

Textul inscripționat nu este complet, cupa fiind reconstituită din mai multe părți, unele cioburi scrijelite lipsind.

Fig.1 Cupa lui Nestor - Insula Ischia - sec. VIII î.e.n.

Inscripția, parțial scrisă într-un hexametru,  a fost scrisă de la dreapta la stânga, cu litere din alfabetul grec, se presupune în dialectul Euboean timpuriu.

Fig. 2 Inscripția de pe Cupa lui Nestor

Fig. 3. Interpretarea în limba greacă a inscripției de pe Cupa lui Nestor

Interpretarea în limba greacă este următoarea:

1.ΝΕΣΤΟΡΟΣ:EPPOI:ΕΥΠΟΤΟΝ:ΠΟΤΕΡΙΟΝ

2.ΗΟΣΔΑΤΟΔΕΠΙΕΣΙ:ΠΟΤΕΡΙO:AΥΤΙΚΑΚΕΝΟΝ NEI

3.ΗΙΜΕΡΟΣ ΗΑΙΡΕΣΕΙ:ΚΑΛΛΙΣΤΕΦΑΝΟ:ΑΦΡΟΔΙΤΕΣ.  

Cu litere din ortografia clasică greacă, incluzând părțile lipsă avem:

1. Νέστορος [εἰμὶ] εὔποτ[ον] ποτήριο[ν]·

2.ὃς δ’ ἂν τοῦδε π[ίησι] ποτηρί[ου] αὐτίκα κῆνον

3. ἵμερ[ος αἱρ]ήσει καλλιστ[εφάν]ου Ἀφροδίτης.

Acestea se traduc:

1. Cupa lui Nestor sunt și sunt bună pentru băut.

2. Oricine bea din această cupă, a sa heterosexualitate

3. Îl va face să o dorească pe încoronata și frumoasa zeiță Afrodita.

Analizând descifrarea în limba greacă apar o serie de întrebări:

1. Ce legătură există între textul din primul șir (eu sunt cupa lui Nestor...) și celelalte două șiruri?

2. De ce se ignoră cuvântul NEI, ultimul scris pe șirul 2, în capătul din dreapta? Cum se traduce acesta în limba greacă?
3. De ce se ignoră litera H, prima literă din șirul 2 și apoi prima din șirul 3? De ce  interpretarea în limba greacă nu ține cont de aceste litere?

4. Cum s-a admis transcrierea literei din fața cuvântului  AUTIKAKENON, drept litera O, când pe ciob apare clar jumătate din litera N? A doua literă din același cuvânt nu este U, ci mai degrabă K, iar acest lucru se poate observa ușor dacă măriți imaginea cupei din fig. 2 sau fig.3. Cum se explică aceste erori de transcriere și ce sens mai are descifrarea în limba greacă?
5. Interpretarea în limba greacă are 99 de litere, iar pe cioburile găsite sunt doar 64 de litere, din care 5 complet ignorate. Rezultă că 35 de litere sunt adăugate, adică mai mult de o treime din traducere este fictivă. Oare nu este cam mult pentru o interpretare corectă?

Fig.4. Detaliu din inscripția de pe Cupa lui Nestor.

VIII.3. DESCIFRAREA CU AJUTORUL ALFABETULUI TRAC DIN INSULA LEMNOS.

Observăm ușor că toate literele de pe inscripție sunt literele alfabetului trac.

Fig. 3. Alfabetul trac lemnian sau eteocretan.

Vom trece la transcrierea strictă a literelor scrijelite pe cioburile existente:
1. NESTOROS ...EU POT...POTERIO
2. HOSDATOD...POTERI..NAKTE(I) AKENON ... NEI
3. HIMERO...ESEI...KALLI STE...O:AFRODITAS

Folosim cuvintele trace știute din descifrările inscripției din Lemnos (TO=ACEASTA), din Atena - vasul Dipylon (HOS = HOSTIE, VICTIMĂ ADUSĂ ZEILOR, JERTFĂ), din Roma - vasul Duenos (NEI = ALE EI), din Frigia - Yazilikaia (NAKTEI = NOAPTE, ESE = IESE). 
Așa cum spuneam și în partea a VII-a în care am descifrat inscripția de pe vasul Dipylon cuvântul hostie e un cuvânt mai puțin folosit în limba română și înseamnă jertfă adusă zeilor, victimă, conform Dicționarului Explicativ al limbii române.
Ținem cont că vechii minoici și implicit urmașii coloniștilor minoici din Ischia erau foarte buni neguțători maritimi și că această Cupă a lui Nestor s-a găsit nu în Grecia, ci lângă Italia. Una din problemele majore ale corăbierilor antici era navigarea nocturnă, iar steaua după care se ghidau în noapte navigatorii era steaua Afroditei. Acestei stele noi îi spunem planeta Venus și este cea mai strălucitoare stea în noapte, cu o lumină albă și calmă ce te îndeamnă să-i admiri frumusețea. Nu degeaba poartă numele zeiței frumuseții și a iubirii, la greci aceasta fiind... Afrodita.
Astfel avem textul următor în limba tracă protoromână, cu mențiunea că sunt utilizate toate literele din inscripție:

1. NES TOROS ...EU POT... POTERIO =
1. (CA) AI NOȘTRI TAURI ... EU POT ... PUTEREA
2. HOS DA TO D...POTERI..NAKTEI...A KENON NEI =
2. HOSTIA DA ACEASTA  D... PUTERE... NOAPTE ÎN CÂTE... ALE EI
3. HIMERO...ESEI: KALLI STE...O:AFRODITAS. =
3. HIMERE .... IESE... CALE... STEA... O: AFRODITAS.

(CA) AI NOȘTRI TAURI EU POT (AVEA) PUTERE.  JERTFA ÎMI (OFRANDA, ÎMI) DĂ ACEASTĂ PUTERE (SĂ ÎNVING) NOAPTEA (CU) NENUMĂRATELE EI HIMERE. (IATĂ , ÎMI) IESE (ÎN) CALE STEAUA AFRODITEI.

Mai adaug doar faptul că proveniența vasului este clară, acesta fiind fabricat în insula Rodos, o fostă colonie minoică.

De asemenea, insula consacrată zeiței Afrodita este insula Citera, o altă colonie minoică tradițională, iar aceasta zeiță s-a născut în Cipru, evident ... o altă insulă colonizată de minoici.

Referințe:

1. https://ro.wikipedia.org/wiki/Insula_Ischia