9 iulie 2015

IX. INSCRIPȚII MINOICE TIP LINEAR A ÎN LIMBA TRACĂ PROTOROMÂNĂ - sec. XXVIII î.e.n. - sec. XIII î.e.n.

IX.1. LOCUITORII CRETEI


Așa cum spuneam în partea a IV-a în care vorbeam despre primii locuitori ai insulei Creta, cuvântul eteocretan provine din limba greacă și e compus din ἐτεός (adevărat) + cretan și înseamnă „adevărații cretani” sau cu alte cuvinte primii locuitori ai insulei Creta, pe care grecii (fie ei ahei, micenieni sau dorieni) i-au găsit aici atunci când au venit pe insulă.

Se consideră că limba eteocretană este o limbă non-greacă păstrată pe câteva inscripții antice din Creta.

În estul insulei 5 inscripții ce datează din sec. VII î.e.n. până în secolul sec. I î.e.n. au fost găsite în orașele Dreros și Praisos și sunt considerate a fi scrise în limba eteocretană. Dintre acestea, 3 datează din sec. VII î.e.n. - sec VI î.e.n. și 2 din sec. II î.e.n. Cele mai vechi inscripții eteocretane sunt scrise în limba tracă, cu litere din alfabetul trac lemnian, iar înțelesul acestora a fost deslușit în partea a IV-a a acestui blog. Ultimele sunt doar fragmente ale unor inscripții mai mari, sunt puternic influențate de scrierea greacă ionică, sunt scrise doar de la stânga la dreapta, literele folosite sunt în marea majoritate cele din alfabetul grecesc antic, dar nu au nici un înțeles în limba greacă. Toate acestea ne indică faptul că ultimul bastion trac din Creta, peninsula Sitia sau Peninsula Eteocretană, cum mai este denumită, era în pragul cuceririi sale de către dorieni. Acest lucru s-a întâmplat în anul 144 î.e.n. când orașul Praisos (ultima capitală eteocretană, cu o existență de peste 1000 de ani) a fost cucerit de dorienii din Hierapytna, așa cum ne spune Strabo în a sa Geografie.


Cuvintele folosite în toate aceste 5 inscripții nu au nici un înțeles în greacă, iar limba eteocretană, considerată de lingviști a fi o limbă cert non-greacă, este, după cum am demonstrat în partea a IV-a, limba protoromână tracă. Spun acest lucru deoarece toate inscripțiile eteocretane complete (cele 3 din sec. VII î.e.n.- sec. VI î.e.n.) conțin mesaje ce pot fi ușor înțelese de către noi, românii, deși sunt considerate a fi scrise într-o limbă „neclasificată”, misterioasă, etc.

Totodată, nu pot să nu constat că analizând cronologia Greciei din preistorie 6500 î.e.n. și până în anul 600 î.e.n., avem de a face cu un regres din punct de vedere al scrierii în toată Grecia antică insulară sau continentală, în perioada epocii întunecate, pentru aproximativ 500 ani, respectiv din 1100 î.e.n. până în 600 î.e.n. Astfel, conform Wikipedia, avem următoarele perioade în Grecia:

NEOLITICUL:
- 6500 î.en.- Primele așezări neolitice de la Cnossos Creta;
- 4750 î.en.- Colonizarea Cicladelor de către minoici.

EPOCA BRONZULUI:
- 2800 î.e.n.: morminte cu cupolă în Creta;
- 2300 î.e.n.: Lerna și Myrtos sunt distruse;
- 2200 i.e.n.: aheii invadează Grecia (adică ajung în Grecia)
- 2000 î.e.n.: sunt construite primele palate minoice;
- 2000 î.e.n.: fondarea Tirintului;
- 1900 i.e.n.: apare sistemul silabic tip linear A;
- 1900 î.en.: construcția Palatului din Cnossos în Creta;
- 1700 î.e.n.: primele palate minoice sunt distruse, probabil de cutremure;
- 1628 î.e.n.: o erupție a vulcanului Thera distruge orașul Akrotiri din Santorini;
- 1600 î.e.n.: apar mormintele regale din Micene;
- 1500 î.e.n.: fortificarea cetății Micene de către ionieni;
- 1450 î.e.n.: civilizația minoică este distrusă de micenieni, fiind distruse cea de-a doua serie de palate minoice;
- 1370 î.e.n.: distrugerea palatului de la Cnossos;
- 1250 î.e.n. : sunt construite palatele miceniene;
- aprox. 1300-1184 î.en.: căderea Troiei;
- 1100 î.en.: Micene este distrusă de dorieni;

EPOCA ÎNTUNECATĂ:
- 1000 î.e.n. grecii colonizează coasta de est a Mării Egee;
- 950 î.e.n.: grecii fondează orașul Milet lângă colonia minoică omonimă
- 850 î.e.n.: Homer scrie (compune) Iliada și Odiseea
- 800 î.e.n.: apar Atena, teba, Megara, Corint, Sparta
- 800 î.e.n.: grecii adoptă alfabetul

EPOCA ARHAICĂ:
- 776 î.e.n.: primele Jocuri Olimpice
- 750 î.e.n.: apare prima serie de inscripții cu litere din alfabetul grec” (Vasul Dipylon, Cupa lui Nestor, inscripțiile din Lemnos, inscripțiile eteocretane).

Se consideră că Homer scrie Iliada și Odiseea în anul 850 î.e.n., însă acestea au fost doar compuse în sec. VIII î.e.n. și transmise pe cale orală până în sec. VI î.e.n., întrucât de-abia atunci s-ar părea că au fost scrise. În limba greacă numele de Homer, este Homēros, care se traduce prin „ostaticul”. Există o teorie cum că numele său ar fi provenit dintr-o societate poetică numită Homeridae, care tradus literal înseamnă „fiii ostaticilor". Cum acești oameni nu erau trimiși la război din pricina incertitudinii în privința loialității lor pe câmpul de luptă, ei nu puteau fi uciși în bătălie. Astfel, erau însărcinați și puteau să memoreze stocul de poezie epică a regiunii și evenimentele trecute, până la timpul sosirii unui învățat (un nou ostatic știutor de carte) ce le putea scrie.
Acum nu pot să nu formulez două întrebări:
1. Cărui neam aparținea ostaticul Homer, din moment ce grecii erau incerți în ceea ce privește loialitatea lui/lor pe câmpul de luptă contra troienilor de același neam sau cel puțin aliați cu tracii?
2. De la cine adoptă grecii alfabetul? Primele scrieri ce apar pe teritoriul Greciei actuale în sec. VIII î.e.n. - sec. VII î.e.n. sunt fără excepție, inscripții ce nu pot fi înțelese în limba greacă. Însă în limba română tot la fel, fără excepție, toate au sens, întrucât limba în care au fost scrise este aceeași: limba tracă protoromână.
Vorbim acum de:
- inscripția din Atena de pe vasul Dipylon, datată sec.VIII î.e.n. descifrată în partea a VII-a a acestui blog;
- inscripția din Kamina - Lemnos - sec VII î.e.n. descifrată în partea I
- inscripțiile eteocretane din Dreros și Praisos (estul Cretei) sec. VII î.e.n. descifrate în partea a IV-a.
- Cupa lui Nestor din sec VIII î.e.n. nu aparține teritoriului Greciei actuale, întrucât a fost găsită în insula Ischia de lângă Napoli - Italia, un teritoriu dominat în sec VIII de etruscii și sabinii care au fondat Ruma (Roma) și care conform inscripției de pe vasul Duenos vorbeau limba tracă protoromână, așa cum reiese din partea a II - a blogului. În partea a VIII - a am deslușit mesajul inscripției de pe cupa lui Nestor scris în limba tracă protoromână, cu litere din alfabetul trac lemnian.
Dacă adăugăm la acestea inscripțiile din Frigia din Yazilikaia și Gordium din sec. XII î.e.n. - sec. VIII î.e.n. descifrate în părțile V și VI, cred că singura concluzie este următoarea: grecii adoptă un alfabet în jurul sec. VI î.e.n., însă acest alfabet adoptat de greci este alfabetul trac în care au fost scrise toate inscripțiile menționate mai sus.


Să revenim însă în Creta, unde limba eteocretană, este considerată de lingviști drept supraviețuitoarea unei limbi vorbite în Creta înainte de sosirea grecilor și poate fi derivată din limba minoică păstrată în inscripțiile tip linear A. Însă nici limba minoică scrisă cu caracterele din linear A nu a fost tradusă și din această cauză nu este sigur că eteocretana și minoica sunt înrudite.

Această înrudire sau mai bine spus, perpetuare a limbii trace în Creta pe parcursul a mai bine de 2500 de ani (din sec. XXVIII î.e.n. și până în anul 144 î.e.n., când Strabon ne spune că a fost cucerită de dorieni ultima capitală eteocretană (tracă) Praisos, se poate demonstra, dacă reușim să descifrăm inscripțiile tip linear A.

IX.2. CIVILIZAȚIA MINOICĂ

Despre minoici s-au scris mii de pagini, însă sinteza acestora nu pot să o descriu mai bine precum s-a realizat de wikipedia la adresa https://en.wikipedia.org/wiki/Minoan_civilization și de aceea țin să citez din aceasta:
„Civilizația minoică a fost o civilizație din epoca bronzului care a apărut pe insula Creta și a înflorit din aproximativ sec. XXVII î.e.n. până în sec. XV î.e.n.
Minoicii erau un popor de origine ne-indo-europeană, fiind înrudiți probabil cu populațiile din Anatolia. Cea mai veche dovadă a prezenței umane pe insula Creta datează din anul 7000 î.e.n, reprezentând rămășițele unei comunități agricole neolitice pre-ceramice.
Grecii au păstrat în secolele ulterioare memoria grandorii minoice, dar istoria acestei civilizații este învăluită în legendă. Conform celei mai cunoscute dintre ele, orașul elen Atena trimitea regelui cretan Minos în fiecare an, drept tribut, tineri și fecioare, aceștia fiind sacrificați Minotaurului, monstrul jumătate om, jumătate taur, din adâncul labirintului. În cele din urmă, eroul atenian Tezeu omoară bestia și reușește să scape din labirint. Datorită legendei, adjectivul „minoic”, derivat din numele Minos, este folosit în expresia „civilizația minoică”, sinonim pentru „civilizația cretană”.
Acest mit al Minotaurului provine probabil de la realitatea sacrificării taurilor. Singurii expuși pericolului erau acrobații, antrenați să execute salturi peste tauri, prinzându-se de coarnele acestora.

Fig. 1. Acrobat minoic sărind peste un taur - frescă din Cnossos 
Frescele viu colorate, pictate pe pereții palatului de la Cnossos, sugerează faptul că membrii societății minoice erau optimiști, relaxați și iubitori ai plăcerilor vieții.
Se pare că populația era pașnică și se simțea în siguranță, deoarece palatele și orașele nu erau fortificate și secole de-a rândul soldații nu au purtat armuri.Minoicii de rând purtau pânze și kilt-uri. Femeile purtau robe cu mâneci scurte și fuste cu volane stratificate. Hainele erau deschise la piept pentru a le expune sânii în timpul ocaziilor festive.



Fig.2. Femei minoice pe o frescă (sus) o statuetă din ceramică și pe un inel din aur (jos) din Cnossos - sec. XV î.e.n. 
Pe frescele din Cnossos, femeile erau reprezentate cu piele palidă, iar bărbații cu piele bronzată sau roșie - li se spunea „Foinikes”.

Este momentul să vă rog să rețineți acest cuvânt, deoarece în sistemul silabic minoic de tip linear B (descifrat în 1952 de către arhitectul britanic Michael Ventris) nu există silabe care încep cu consoana F. Implicit, silaba FO nu există, iar cea mai apropiată silabă din punct de vedere fonetic este silaba VO. De aceea cuvântul FOINIKES trebuie citit, cel puțin în alfabetul silabic tip linear B, care derivă din silabarul linear A, așa cum s-ar scrie, adică VOINIKES.
Și așa avem primul indiciu, întrucât, cum spuneam și în partea a IV-a, recunoaștem ușor în limba română cuvântul similar ca sens și aproape identic ca pronunție: VOINICI.
Totodată, să reținem faptul că nici un palat sau oraș minoic nu era fortificat deși acestea au fost construite începând cu anul 2000 î.e.n. Acest lucru nu poate să aibă decât o singură explicație și anume că erau singura populație din această zonă și implicit nu aveau împotriva cui să se apere.
Alt indiciu ne este reliefat de faptul că minoicii purtau niște pânze sau kilturi peste șolduri, că femeile erau cu bustul gol sau aproape gol și că soldații nu aveau armuri, iar aceste afirmații ale scriitorilor antici îmi întăresc convingerea că dacă i-am vedea acum pe minoici și am încerca să-i caracterizăm în câteva cuvinte, le-am spune „oameni în pielea goală”.
Interesant este faptul că minoicii din Creta erau numiți de istoricii antici greci cu numele de pelasgoi (în limba greacă: Πελασγοί, Pelasgoí, singular - Πελασγός, Pelasgós).
Acest nume, pelasgoi, nu are nici un sens în limba greacă, dar seamănă mult cu pielea goală românescă. Cuvântul acesta, pelasgoi a fost folosit de anticii greci (Homer, Herodot, etc) atunci când se refereau la grupe de populații care au precedat cu mult venirea elenilor ionieni în toată Grecia antică, în Attica (în jurul Atenei), Pelopones, în insula Lemnos, în insula Creta, în Troada, etc, conform hărții din fig.3:

Fig. 3. Pelasgii (pelasgoi) în Grecia antică. 
Homer, în Odiseea (19, liniile 172-177) ne spune că „există un teren numit Creta în mijlocul mării albastre, un teren frumos și fertil, un dar al mării; în ea sunt mulți oameni, nenumărați și există nouăzeci de orașe. Limbă cu limbă sunt amestecate împreună. Există aheii, există o mare inima eteocretană, există kydonii și dorienii din cele trei clanuri și pelasgii nobili”.
De asemenea, Strabon (10, 475) ne spune că în Creta „dorienii ocupă regiunea estică spre mare, kydonii vestul, eteocretanii sudul, cu orașul Praisos, unde este templul lui Zeus Diktaian. Eteocretanii și kydonii sunt probabil indigeni, iar ceilalți mai nou veniți”.

IX.3. CIVILIZAȚIA MINOICILOR CRETANI


În anul 1900, reputatul arheolog britanic, sir Arthur Evans, descoperea la Cnossos, in Creta, nu una, ci doua scrieri necunoscute. Ambele erau redate pe plăcuțe de lut și au fost numite: scrierea lineară A și scrierea lineară B.
Ultima a fost descifrată în anul 1952 de către arhitectul britanic Michael Ventris, ceea ce aducea în fața lumii cea mai veche scriere cunoscuta din Europa. Scrierea lineară B datează din anul 1450 i.e.n. Este o formă arhaică a limbii grecești vorbită de grecii care cucereau Creta în acea perioada.

Cealaltă scriere, lineara A, este cu mult mai veche, dateaza din secolul al XVIII-lea î.e.n. a rămas, încă, nedescifrată până astăzi.
Este vorba de înscrisuri în limba minoică, scrise în linear A pe plăcuțe de lut, pe vase de lut, pe bijuterii din aur sau argint, dar și pe papirusuri cu cerneală. Pe două căni de lut din Cnossos s-au găsit resturi de cerneală, iar în Mesopotamia s-au găsit călimări minoice cu forme zoomorfe.
Astăzi exista circa 1500 de texte în linear A, majoritatea descoperite în Creta, dar și în alte parți ale Greciei, Turciei și chiar în Israel. Cele mai multe dintre ele sunt scurte și puternic afectate de trecerea timpului.

Simbolurile folosite pentru redarea aceleași silabe în cele două scrieri seamănă destul de mult, dar asta nu înseamna că ele reprezintă același lucru, pentru simplul motiv că limba greacă și cea minoică erau diferite.
Lingviștii pot citi scrierea lineară A folosind simbolurile din lineara B, dar este evident că sunetele sunt altele decât cele din limba greacă, întrucât mesajul conținut de inscripțiile tip linear A nu au nici un înțeles în limba greacă, ceea ce denotă faptul că nu erau adresate grecilor. Aceștia au copiat însă simbolurile din scrierea lineară A și începând cu anul 1450 î.e.n. încep să apară inscripții în lineară B. Același an 1450 î.e.n. este anul de început al declinului civilizației minoice, care se va sfârși în jurul anului 1250 î.e.n., urmare a cutremurului și a valurilor uriașe cauzate de explozia vulcanului Thera, în urma căreia s-a scufundat în mare tot centrul insulei Santorini.

Fig.4. Scrieri din Creta.

Din wikipedia aflăm că: „Creta avea în jurul anului 1950 î.e.n. palate splendide, orașe mari și prospere, acestea fiind probabil rezultatul atât al producției pe scară mare a uleiului de măsline și a vinurilor, cât și ca urmare a comerțului practicat intens în zona de răsărit a Mării Mediterane.

Fig. 5. Civilizația minoică din Creta și coloniile sale din Santorini, Rodos, Milet și Citera, precum și zona sa de influență politico-eonomică (sec XV î.e.n.) 

Între 1627 și 1600 î.e.n., vulcanul Thera a erupt în Santorini , distrugând insula și așezările minoice de acolo. Tsunami-ul gigant a distrus orașele de pe coastă, cum ar fi Palaikastro, care a fost complet inundat. Cnossos în sine a fost distrus de un alt cutremur în 1375 î.e.n. iar din acest an o schimbare clară a început în Creta, în privința arhitecturii, a stilului de scris (apare scrierea linear B) și a cultului. Din acest motiv, se crede ca declinul civilizației minoice început în 1375 î.e.n. a fost datorat unei combinații de cutremure și războaie cu micenienii din Grecia continentală și Egipt, care și-au extins și dezvoltat comerțul în Marea Mediterană.

Minoicii au fost navigatori și comercianți profesioniști. Cultura lor, ulterioară anului 1700 î.e.n. încoace arată un grad ridicat de organizare. Obiectele de fabricație minoicǎ sugerează că au înființat o rețea comercială cu Grecia continentală (în special Micene), Cipru, Siria, Anatolia, Egipt, Mesopotamia și până în vest spre coasta Spaniei. Comercializau ceramică, șofran, tămâie și piper, staniu și cupru din Cipru, folosite pentru a produce bronz, dar și produse de lux confecționate din aur și argint. Declinul civilizației minoice și declinul în utilizarea de instrumente din bronz în favoarea uneltelor din fier par să fie corelate.”

IX.4.DESCIFRAREA INSCRIPȚIILOR MINOICE ÎN LINEAR A

Pentru descifrarea inscripțiilor minoice vom porni de la scrierea lineară B (protogreacă) descifrată de arhitectul britanic Michael Ventris în 1952. Se observă inexistența consoanei F și implicit a oricăror silabe formate cu această consoană:

Fig. 6 Silabar linear B descifrat în 1952 de către arhitectul britanic Michael Ventris

Știm că scrierea lineară B provine din scrierea lineară A, astfel încât avem pre-alfabetul silabic (silabar) linear A, propus de Brent Davis în 2010 în „Introduction to the aegean pre-alphabetic scripts”.

Fig. 7 Silabar linear A în varianta Brent Davis 

La acesta facem următoarele modificări și completări:
- litera W este V și implicit toate silabele formate cu această consoană;
- litera Q este C și implicit toate silabele formate cu această consoană;
- litera J este L și implicit toate silabele formate
- modificăm semnele pentru silabele CI, DE, LE, LU, KU, SI, VI, RU
- modificăm semnul pentru vocala U,
- introducem semnele pentru silabele CO, DO, LI, MO, NO, PE, SO, VO, VE, ZI
și obținem următorul pre-alfabet (sistem silabic) linear A, pe care îl vom denumi sistem silabic trac linear A și pe care îl vom utiliza la descifrarea inscripțiilor minoice tip linear A.
Până în prezent am reușit descifrarea a 11 inscripții antice minoice scrise pe bijuterii din aur și argint, pe vase de lut, pe tăblițe din lut etc.

Fig. 8. Sistem silabic (silabar) trac tip linear A 

1. INSCRIPȚIE PE UN VAS CERAMIC DIN AKROTIRI - COLONIA MINOICĂ DIN INSULA SANTORINI


Fig. 9 Vas ceramic din AKROTIRI - SANTORINI 

Fig. 10. Inscripția de pe vasul ceramic din Akrotiri 

Utilizăm sistemul silabic minoic trac și citind de la dreapta spre stânga, avem: NA - SA - RE - A
Formăm cuvintele: NA SARE A

Știm din inscripțiile trace din Kamina - Lemnos, din Frigia de la Yazilikaya, din Creta (eteocretane) din Praisos și Dreros că pentru cuvintele trace NA și A, acestea în limba română înseamnă NU, respectiv ÎN.
Inscripția de pe vasul din Akrotiri se citește astfel:
NA SARE A = NU SARE ÎN sau NESĂRAT

Cu alte cuvinte în acest vas se păstrau produse sau lichide nesărate (probabil uleiuri sau măsline nesărate).

2. INSCRIPȚIE PE UN AC DIN AUR DIN AKROTIRI - COLONIA MINOICĂ DIN INSULA SANTORINI


Acul de aur se află expus în Agios Nikolaos Archaeological Museum și este identificabil prin nr. de inventar 9675 sau Gorilla - CF Zr 1.

Fig.11. Ac din aur expus în Agio Nikolaos - anul 1600 î.e.n. 

Această bijuterie superbă din aur cu o lungime totală de 18 cm, are un motiv floral foarte fin realizat pe o față din porțiunea sa aplatizată, iar pe cealaltă un text minoic scris printr-un procedeu misterios. Porțiunea unde este inscripționat textul are o lungime de 5 cm și lățimea maximă de 1 cm. Pe această platbandă îngustă din aur sunt nu mai puțin de 18 caractere minoice scrise în mod egal, prin batere cu dăltițe mici de circa 1 mm lățime. Caracterele au o înălțime de 2-3 milimetri și probabil a fost necesară o lupă. De aceea nu se poate explica modul de realizare a inscripției acum 3600 de ani. Cert este că acest ac a fost testat în 1982 la Institutul regal belgian al patrimoniului artistic din Bruxelles de echipa dl. L. Goddard - J.P. Olivier - R. Lafinneur, fără a fi infirmată autenticitatea sa, pusă sub semnul îndoielii de măiestria bijutierului ce a realizat inscripția misterioasă în linearul A cu caractere de 2 mm, precum și motivul floral superb de pe fața acului din aur.

Fig. 12. Motiv floral pe acul din aur cu nr. de inventar 9675 din Agios Nikolaos. 

Fig. 13 Inscripția de pe acul din aur cu nr. de inventar 9675 / Gorilla - CF Zr 1.

Utilizând sistemul silabic linear trac (silabarul trac) prezentat în fig. nr. 8, citim inscripția de la dreapta la stânga, ca în fig. 13:

DE –TA – RU / E – NU – RE – KI - KU / LA - SE / MI – LA – NI - KA / SI - VA – DE - RU

Formăm cuvintele din silabele de mai sus, tinând cont de existența pe acul din aur a unor mici scrijelituri (ca un apostrof) ce separă textul în cuvinte/propoziții:

DE TARU / E NURE KIKU / LASE / MILA NIKA / SI VADERU

Avem în limba română următorul text:

DE TARE E NURUL (FRUMUSEȚEA) CHICII (PĂRULUI), LASĂ (DIN) MILĂ NIMIC SĂ (SE) VADĂ?

Cu alte cuvinte după ce îți pui acul de aur în păr...
DACĂ TARE FRUMOS E PĂRUL TĂU, NU ȚI-E MILĂ SĂ NU-L ARĂȚI SĂ SE VADĂ?

Arta meșterilor minoici din Creta este reliefată și de alte bijuterii din aur, la fel de fin realizate:

Albină de aur din Cnossos sec XVII î.e.n.

Inel cu sigiliu din Cnossos - sec XVIII î.e.n.

Albina de la Malia - sec. XVII î.e.n.

Inel cu sigiliu din Cnossos - sec. XVIII î.e.n.

Fig. 14. Alte bijuterii minoice din sec XVII î.e.n. - sec XV î.e.n. 

3. INSCRIPȚIA DE PE UN AC DE ARGINT DIN CNOSSOS SEC XVII î.e.n.


Inscripția conține 39 de semne gravate pe un mic ac de argint sub formă de baston, e identificat cu nr. de inventar HM 540 și este expus în Agios Nikolaos Archaeological Museum.

Acest ac din argint a fost trimis în 1982 la Institutul regal belgian al patrimoniului artistic din Bruxelles unde a fost cartografiat de echipa dl. L. Goddard - J.P. Olivier - R. Lafinneur și a primit nr. de inventar Gorilla KN Zf 31.

Menționez că echipa belgiană a cartografiat în 8 volume, având mii de pagini, toate inscripțiile minoice cunoscute până la acea dată. Au considerat că munca dumnealor e o muncă titanică, în glumă zicând că „e demnă de o gorilă”. De aceea toate obiectele cartografiate cu inscripții minoice în linear A au primit numere de inventar ce încep cu numele de Gorilla.

Fig. 15. Ac de argint din Cnossos - sec. XVII î.e.n.expus în Agios Nikolaos cu nr. de inventar HM 540/ Gorilla KN Zf 31 

Cele 39 de semne sunt despărțite în propoziții sau grupuri de cuvinte prin puncte, iar inscripția se citește începând de la partea curbată, de la stânga la dreapta ca în fig. 16.

Fig. 16. Textul inscripționat pe acul de argint din Cnossos cu nr. de inventar HM 540/ Gorilla KN Zf 31

Utilizăm sistemul silabic trac (silabarul trac) prezentat în figura 8 și avem:

NE-DO / DA-PU- MI-NE / CA-MI-LA-NA-RA / A-VA-VI / TE-SU-DE-SO-PO-VE-SE / A-DA-RA / E-VO-TE-CA-E /TA-SA-ZA / TA-TE-SE-PA-VE-ZA-RU.

Cu silabele de mai sus formăm cuvintele:

NEDO, DA PUMINE CA MILA NARA, AVA VITESU DESO POVESE, A DARA E VOTECA, E TA SAZATA TESE PAVEZARU.

În limba română avem:

NEDO, DĂ PUMNI CĂ MILĂ N-ARE, AVEA VITEZĂ DEASĂ (DE) POVESTE, ÎN DÂRĂ E POTECA (ȘI CA) A TA SĂGEATĂ ȚESE PAVĂZA.

NEDO, DĂ PUMNI CĂ MILĂ N-ARE, AVEA VITEZĂ MARE, DE POVESTE, CA O DÂRĂ E POTECA ȘI CA A TA SĂGEATĂ ȚESE PAVĂZA (APĂRAREA).

Existența unor atleți traci cu calități fizice deosebite, originari din peninsula Sitia a fost reliefată în partea IV a acestui blog. Pe dealul de lângă capitala eteocretană Praisos a fost excavat un mormânt în 1935 și a fost scos la lumină cazul unui atlet din acest oraș care a fost îngropat împreună cu premiile sale. Cele mai reprezentative sunt două amfore pictate, datate din anii 560-500 î.e.n. pe care sportivul le-a câștigat la jocurile pan-elene din acei ani. 
De asemenea, în Muzeul Arheologic din Agio Nikolaos este expus craniul unui atlet încununat cu frunze de măslin din aur, datat din sec II î.e.n.


Fig. 17. Craniul unui atlet din sec. II. î.e.n. expus în Muzeul Arheologic din Agios Nikolaos 

4. INSCRIPȚIA LINEAR A PE INELUL DE AUR DIN CNOSSOS - NECROPOLA MAVRO SPILEO - SEC. XV î.e.n.


Inelul se află expus în Agios Nikolaos Archaeological Museum și este identificabil prin nr. Gorilla - KN Zf 13.


Fig. 18. Inelul din aur din Cnossos, necropola Mavro Spileo 

Citim inscripția de la dreapta la stânga, de la mijloc către exterior, ca în figura 19:

Fig. 19. Sensul de citire a textului de pe inelul din aur din Cnossos 

Obținem următoarele silabe:
DA- LA-SI-TE-SU-TE-PU-SA-MO-LA-TE-KE-PE-MI-VO-SI-NE-I-A
Formăm cuvintele:
DA LASI TE SUTE PUSA MO LA TEKEPE, MI VOSI NE IA.

În limba română avem:
DA LASĂ TU SUTE (SĂ) MĂ PUNĂ LA DEGETE (ȘI) PE MINE (VOR) VOI (SĂ) NE IA.
Țin să subliniez aici că numeralul sută/sute, conform Dicționarului Explicativ al limbii române, din punct de vedere etimologic nu are o origine cunoscută.

5. INSCRIPȚIE ACOPERITĂ CU CERNEALĂ PE INTERIORUL UNEI CĂNI - PALATUL DIN CNOSSOS.


În palatul din Cnossos, lângă Camera Coloanelor, a fost găsită o cană din sec XVII î.e.n. inscripționată pe interior în lutul moale, înainte de a fi supusă arderii, după care a fost acoperită cu cerneală.
Inscripția a fost cartografiată de Arthur J. Evans în vol. 1 din „Scripta Minoa”, apărută la Oxford at the Clarendon Press, 1909, pag. 29-30.


Fig. 20. Scriere minoică linear A pe o cană din Camera coloanelor-
Palatul din Cnossos - sec XVII î.e.n.

Fig. 21. Textul în linear A de pe cana din Camera coloanelor 

Punctul reprezintă linia de pornire la citirea textului scris în lut, în 3 șiruri scrise circular pe interiorul cănii, sensul de citire fiind de la dreapta spre stânga, din exteriorul textului transcris de Evans, către interior.
Utilizând sistemul silabic trac avem următoarele silabe:

1. U - RE - DA - VE - RU - KU - PA - TO - KU - LU
2. KU - PA - TI - KI - DA - VO - RU - KE - LA - SO
3. PU - PO

Cu silabele de mai sus formăm cuvintele:

1. URE DA VERUKU PATO KULU
2. KUPA TI KIDA VO RUKE LASO
3. PUPO.

Astfel avem următoarea frază:
URE DA VERUKU PATO KULU, KUPA TI KIDA VO RUKE LASO PUPO.

În limba română inscripția se citește:
(DACĂ) URĂȘTE (CU) ADEVĂRAT (ÎN) PAT (SĂ SE) CULCE, CUPA TU CREDE CĂ (O) VA RUGA (SĂ TE) LASE (SĂ O) PUPI.

6. INSCRIPȚIA DE PE TĂBLIȚA DIN LUT IDENTIFICABILĂ CU NR. DE INVENTAR - KH5 DIN CHANIA - CRETA, SEC XV î.e.n.


Minoicii erau prin excelență neguțători, astfel încât pentru schimburile comerciale aveau un sistem de numerotație bine pus la punct, care s-a răspândit în toată Grecia continentală și insulară.
Tăblița este crăpată la mijloc și din șirul 4 lipsesc primele 2 semne din partea stângă.
Utilizând silabarul trac, citim textul inscripționat în modul bustrofedon trac, de la dreapta la stânga pentru șirurile 1 și 3 și de la stânga la dreapta pentru șirurile 2 și 4, cu utilizarea numeralelor:

Fig. 22. Inscripție în linear A pe tăblița din lut KH 5 din Chania -
 sec. XV î.e.n. 

1. E - RA - A - KA - SI - VA - DA - A
2. DA - VI - SA - SA - NE - 202 - NA - O - 2
3. ZA – PA – KU - NA – U – DU – NA – VI
4. __ - __- TO - NI - 2 - MI - RO

Știm cuvintele trace din Lemnos (partea I), din Praisos și Dreros - Creta (partea IV) respectiv: A = ÎN, TO = ACESTA, ACEASTA, textul de pe tăblița de lut KH 5 din Chania devine:

1. E RA AKASI VADA A = E „RA” ACASĂ VADĂ ÎN
2. DA VISA SANE 202 NAO 2 = DĂ VIȚĂ SĂNĂTOASĂ 202, NOUĂ 2
3. ZAPAKU NA UDUNA VI = SĂPAȚI (DAR) NU ADUNAȚI VOI
4. ...TO NI 2 MI RO = (...) ACEASTA NOI 2 MI RO.

Cu alte cuvinte:
CÂND AJUNGI ACASĂ ȘI-L VEZI PE OMUL NUMIT „RA”, DĂ-I TĂBLIȚA ACEASTA. ÎȚI VA DA 202 BUTUCI DE VIȚĂ DE VIE SĂNĂTOASĂ, DIN CARE 2 NOI. SĂPAȚI VIA, DAR NU ADUNAȚI VOI ROADELE. PENTRU ACEASTA NOI ÎȚI VOM PLĂTI 2 RO.

7. INSCRIPȚIA DE PE BUZA UNUI VAS DIN LUT DE TIP PITHOS DIN PETRAS - CRETA, SEC XV î.e.n.


Fig. 23. Inscripție în linear A pe vas din lut (pithos) din Petras - Creta, sec. XV î.e.n. 

Fig. 23. Descifrarea inscripției în linear A de pe vasul din lut
Inscripția de pe buza vasului se citește de la dreapta la stânga:
A-KA-RA-KI-MO-NA-SI-LA- SE-NA-DE-ZO

A KARAKI MONA SILASE, NA DEZO

În limba română avem:
ÎNCARCĂ CU MÂNA (ÎN) SILĂ, NU DES.

Inscripția de pe acest vas mare din lut, ne avertizează, probabil pentru a nu se tulbura conținutul său sau pentru a nu se răsturna din cauza modificării bruște a centrului de greutate:
ÎNCARCĂ CU MÂNA ÎN SILĂ (RAR, LENT), NU DES (REPEDE).

8. INSCRIPȚIA DE PE TĂBLIȚA DIN AGIA TRIADA - CRETA


Tăblița de lut găsită în palatul de la Agia Triada din Creta, sec XV î.e.n. este expusă în Muzeul Arheologic din Heraklion și are nr. de inventar HT 13.

Fig. 23. Inscripție pe tăblița de lut HT 13 din Agia Triada - Creta, sec. XV î.e.n.

1. TA - VI - E - KA
2. NO - TE - RE - ZA - 5
3. KI - TE - 56 - TU - TE
4. 27 - KU - ZA - NI - 18
5. DU - SE - 19 - MA - RE
6. NE - SI - 5
7. KU - RO - 130 - MI

Obținem următoarele silabe:
TA - VI - E - KA - NO - TE - RE - ZA - 5 - KI - TE - 56 - TU - TE - 27 - KU - ZA - NI - 18 - DU - SE - 19 - MA - RE - NE - SI - 5 - KU - RO - 130 - MI.

Formăm cuvintele:
TAVI E KA: NOTE REZA 5, KI TE 56, TUTE 27, KUZA NI 18, DUSE 19, MARENESI 5, KU RO 130 MI.

În limba română avem:
TĂVIȚA (TĂBLIȚA) E AȘA: NOAPTE TREAZĂ 5, CÂTE 56, TUTE 27, ACUZA NOI 18, DU-SE 19, MARINARII 5, CU RO 130 MIE.

TĂBLIȚA ARATĂ AȘA: PAZNICII IAU 5, TU IEI 56, PROȘTII (PARTENERII DE AFACERI) 27, JUDELE 18, DU-SE (PIERDUTE, STRICATE) 19, MARINARII 5. ÎMI DĂ 130 RO.

Din punct de vedere matematic rezultatul e corect:
5+56+27+18+19+5=130.

9. INSCRIPȚIA DE PE UN TOPOR DUBLU (LABRYS) GĂSIT ÎN PLATOUL LASITHI LA KARDAMOUTSA - CRETA - SEC. XVII Î.E.N.


Fig. 24. Topor cu două muchii inscripționat, găsit în Lashiti - Creta sec. XVII î.e.n.

Toporul cu două tăișuri a fost invenția tracilor minoici, iar prima literă, respectiv A, din sistemul silabic tip linear A este reprezentată printr-un topor cu două tăișuri.
Există sute de topoare găsite în palatele din Cnossos și Agia Triada, în peșterile sacre închinate Zeiței Mamă a Naturii, unele din aur sau argint, bogat ornamentate.

De asemenea, astfel de topoare cu două muchii, denumite de greci labrys, au fost găsite practic în toate zonele locuite de traci în Grecia, dar și în Bulgaria și în Turcia.

Toporul este expus în prezent la British Museum și are nr. de inventar 1954,1020.1.
Inscripția este formată din două silabe așezate de o parte și alta a găurii centrale, conform imaginii din fig. nr. 25.
Fig. 25. Textul inscripționat pe toporul din Kardamoutsa

Folosim sistemul silabic trac linear A și avem de la dreapta la stânga silabele:
TA-KI cu care formăm cuvântul TAKI = TACI în limba română.

Având în vedere că toporul era o armă sacră, expusă în temple, inscripția indică imperativul: TACI.

10. INSCRIPȚIA DE PE TOPORUL DE ARGINT DIN PEȘTERA SACRĂ ARKALOCHORI - SEC XV î.e.n.


Peștera sacră minoică Arkalochori este situată în partea centrală a Cretei, în vestul platoului Lasithi, la circa 32 km sud de Heraklion.
Peștera a fost folosită ca loc sacru începând cu mileniul 3 î.e.n. și până în jurul anului 1450 î.e.n. când s-a prăbușit tavanul acesteia, conservând pentru încă 3500 de ani altarele sacre de aici.
Iosif Hatzidakis a fost primul explorator al camerei sacre centrale din peșteră, unde a găsit în 1912, sub resturi de piatră provenite din tavanul prăbușit, mai multe topoare duble din bronz și un labrys din argint. 
Prof. Spyridon Marinatos a efectuat în 1932 săpături arheologice, descoperind cele 2 incinte sacre laterale, acoperite de resturile tavanului, sub care a găsit sute de topoare din bronz cu muchie dublă, 7 topoare duble din argint, 25 din aur, statuete votive și contrar tuturor așteptărilor pentru un loc sacru minoic, o serie de săbii drepte din bronz (una din acestea având lungimea de 1,055 m). 

Fig. 26. Topor cu două muchii, din argint, inscripționat în linear A, găsit în peștera Arkalochori - Creta sec. XVII î.e.n. 

Toporul din argint cu două muchii este expus în Archaeological Museum din Heraklion și are numărul de inventar AR Zf 2. 
Inscripția în linear A este formată din 4 caractere incizate în argint, iar mesajul se citește de la dreapta la stânga ca în fig. 27.

Fig. 27. Textul inscripției de pe toporul din argint din peștera sacră Arkalochori cu nr. de inventar AR Zf 2 

Citind de la dreapta la stânga avem silabele: 
TE - MA - DA - I 

Formăm cuvintele: 
TEMA DAI

În limba română avem: 
TEAMĂ DAI

Acest mesaj scris pe un obiect sacru expus pe pereții unei peșteri minoice este în perfectă concordanță cu mesajul de pe labrys-ul din bronz din Kardamoutsa și anume TAKI = TACI

11. MASA PENTRU LIBAȚII GĂSITĂ ÎN TEMPLUL SACRU DE PE MUNTELE IOUKTAS - CRETA SEC. XX Î.E.N.

Masa pentru libații găsită în templul din vârful muntelui Iouktas (sau Jouktas) situat în centrul insulei Creta, la câțiva kilometri de Cnossos, este dăltuită în piatră și era utilizat pentru ofrandele aduse zeilor.


Fig. 28. Ruinele templului minoic de pe muntele Iouktas 

Templul sacru de pe vârful muntelui Iouktas este considerat unul din cele mai vechi și, totodată, unul din cele mai importante temple sacre minoice, datorită amplasării sale în centrul insulei Creta, a apropierii de capitala Cnossos, dar mai ales datorită mărimii sale și a bogăției de artefacte găsite (labrys-uri, vase pentru ofrande aduse zeilor, drumuri pavate cu piatră, etc).
Masa pentru libații are numărul de inventar IOZa2 (HM 3557) (GORILA V 18-19) este de formă pătrată (văzută de sus), cu o gaură semisferică centrală și cu 4 adâncituri mici în colțuri. În aceste 4 găuri mici erau așezate cele 4 picioare ale unui vas metalic în care se găseau ofrandele (vin etc). În centrul mesei pentru libații era pus jar, ce încălzea vasul așezat deasupra, lichidul (vinul) dădea în clocot, iar aburii acestuia se ridicau... la zei. 
Cele 4 laturi ale mesei pătrate sunt dăltuite dantelat, în 24 de fațete semicilindrice, fiecare având incizat în mijloc un semn din silabarul A (5 fațete pe fiecare latură a pătratului și 1 fațetă în fiecare colț) ca în fig. 29.

  
Fig. 29. Masa pentru libații din templul de pe muntele Iouktas cu nr. de inventar IOZa2 (HM 3557) (GORILA V 18-19) văzută de sus, respectiv din partea laterală stânga.



Textul este dăltuit cu o mare acuratețe, pe două rânduri, primul format din cele 24 de fațete mici și al doilea rând cioplit circular sub primul rând.

Din păcate un colț al mesei pentru ofrande este spart, astfel încât nu putem descifra decât 80% din textul dăltuit în piatră (5 semne de pe primul rând aflate pe colțul rupt, lipsesc).

Astfel avem următoarele două șiruri de text, ca în fig. 30:

Fig. 29. Textul inscripționat pe laterala mesei pentru libații din templul de pe muntele Iouktas cu nr. de inventar IOZa2

Știm că punctele indică sfârșitul unui cuvânt, astfel încât avem următoarele două șiruri de silabe, pornind din dreapta silabei MA (situată în colțul stânga sus al fig. 29). Acesta este punctul de plecare pentru citirea textului din ambele șiruri, întrucât pe rândul 2 nu avem semne dăltuite pe latura dreaptă a mesei, sub primul șir, așa cum se vede în fig. 29.
Citind de la dreapta la stânga semnele de pe vasul din fig. 29 avem:
1. A-TA-SE-TI-VA-LA/LA-VO-KI-TU / LA-SA-RA...TA-SE-VI-NA-MA
2. SI-RU-TE / TA-NA-RA / TE-MU-DO-NU / SE.

Avem următoarele cuvinte:


1. A TA SETI VALA / LAVO KITU / LASA RA(...) TA SEVI NAMA

2. SIRUTE / TANARA / TEMU DONU / SE.




În limba română avem:
1. (CÎND) A TA SETE (CA UN) VAL (DE) LAVĂ (PE) GÂT (SE) LASĂ RA(...) (ÎN) NUMELE SEVEI TALE
2. SE ÎNȘIRUIE TINERELE (CU) TEAMĂ BUNĂ.
Cu alte cuvinte:
1. (CÂND) A TA SETE (CA UN) VAL (DE) LAVĂ (PE) GÂT (SE) LASĂ RĂU (...) (ÎN) NUMELE SEVEI TALE
2. SE ÎNȘIRUIE TINERELE (CU) TEAMĂ BUNĂ. 

IX.5. MINOICII CRETANI SUNT INDO-EUROPENI

Având în vedere faptul că limba tracă protoromână este limba în care au fost scrise inscripțiile din linearul A ale vechilor minoici din Creta și coloniile lor din Rodos, Santorini, Citera, Karpathos, Milet, etc. acum putem trage următoarele concluzii:
- vechii eteocretani din peninsula Sitia sunt descendenții minoicilor retrași în partea estică a insulei Creta, limba pe care o vorbeau fiind, așa cum am demonstrat în partea a IV-a, aceeași limbă tracă protoromână vorbită până în anul 650 î.e.n. în insula Lemnos așa cum rezultă din partea I a blogului, în Troada și Frigia conform părții a V-a și a VI-a, în Atena (partea a VII-a) precum și de etruscii și sabinii din Italia (partea a II -a și a III-a);
- minoicii nu erau un popor ne-indo-european așa cum se consideră, ci erau de neam trac, adică sunt indo-europeni, poate unii dintre cei mai vechi indo-europeni, ținând cont de întinderea în neolitic a existenței lor și sunt părinții primei civilizații europene;
- sistemele de scriere ale tracilor minoici din Creta au fost copiate (imitate) de greci pentru transmiterea informațiilor nu o dată, ci de două ori și anume:
1) Linearul A al tracilor minoici a apărut în jurul anului 1950 î.e.n. și a fost utilizat în Creta, în coloniile sale din Santorini, Milet, Rodos, Citera, precum și în toată zona sa de influență politico-economică până în jurul anului 1350 î.e.n. Din sistemul silabic trac linear A, provine linearul B grec, care a apărut în anul 1450 î.e.n. odată cu distrugerea de către aheii micenieni a seriei a doua de palate de la Cnossos. Acest linear B este utilizat în inscripțiile scrise în limba greacă arhaică miceniană până în jurul anului 1100 î.e.n. când, datorită invaziei doriene din acest an dispare pentru 500 de ani orice formă de scriere din Grecia continentală sau insulară;
2) alfabetul grec antic provine din alfabetul fenician, dar nu în mod direct, între acestea două interpunându-se alfabetului trac utilizat în Lemnos la Kamina sec VII î.e.n, Frigia la Yazilikaia și Gordium sec. XII î.e.n. - sec. VIII î.e.n, în Creta la Praisos și Dreros sec VII î.e.n., în Atena - vasul Dipylon - sec VIII î.e.n. Interesant este faptul că inscripția de pe vasul Dipylon este considerată cel mai vechi exemplu de utilizare a caracterelor alfabetului grecesc, deși textul inscripționat nu are nici un sens în limba greacă, fie ea miceniană sau doriană. Însă în limba română are, așa cum am demonstrat în partea a VII-a acestui blog, iar alfabetul trac în care s-a scris inscripția Dipylon provine din alfabetul fenician. Litera A de pe vasul Dipylon este identică literei feniciene similare, aceasta fiind scrisă răsturnat la dreapta cu 90°.
De asemenea, al doilea exemplu de vechime în utilizarea alfabetului grec este dat de Cupa lui Nestor, reconstituită din fragmente de cioburi provenind dintr-un vas ceramic datat la sfârșitul sec. VII î.e.n. - începutul sec. VIII î.e.n. găsit nu în Grecia, ci în insula Ischia de lângă Napoli - Italia. Proveniența vasului este clară acesta, fiind fabricat în insula Rodos, o altă colonie minoică. Despre această inscripție de pe cupa lui Nestor vom mai discuta, întrucât descifrarea în limba greacă se bazează pe ignorarea singurului cuvânt complet găsit pe cioburi (linia a doua, ultimul cuvânt) pe introducerea unui cuvânt întreg inexistent pe cioburile găsite și completarea cu litere a 11 cuvinte. Astfel, din cele 98 litere ale inscripției descifrate, doar 63 sunt regăsite pe cioburile ceramice, iar din acestea 3 sunt complet ignorate, respectiv cuvântul NEI, rezultând un procent de 38,99% litere adăugate sau cu alte cuvinte mai mult de o treime din descifrare este imaginație. Cuvântul NEI singurul găsit intact pe cioburi se regăsește pe vasul Duenos din Ruma (Roma) etruscă și înseamnă AL EI așa cum am arătat în partea a II-a a acestui blog. Cert este faptul că literele folosite în această inscripție sunt în integralitatea lor regăsite în alfabetul trac utilizat la descifrarea inscripțiilor eteocretane, din Frigia, din Lemnos, dar mai ales din Etruria și Ruma (Roma). Literele M, N, S, E sunt clar cele din alfabetul trac și nu seamănă cu literele similare grecești arhaice utilizate ulterior în inscripțiile grecești din sec VI î.e.n., ci mai degrabă cu literele inscripției de pe vasul Duenos din Roma scrise în limba tracă protoromână. Este posibil ca această inscripție de pe cupa lui Nestor să demonstreze legătura între minoicii din Rodos care au produs cupa și etruscii/sabinii din Roma, toți vorbind practic aceeași limbă tracă. Pentru ca tabloul să fie complet adaug faptul că zeița Afrodita al cărei nume este inscripționat pe cupa lui Nestor s-a născut în Cipru (colonia minoică Kupros) și că insula acesteia era insula Citera, o altă colonie minoică. 

Referințe:
1. https://en.wikipedia.org/wiki/Eteocretan_language;
2.http://www.fcsh.unl.pt/kubaba/KUBABA/Davis_2010__Introduction_to_Aegean_pre-Alphabetic_Scripts.pdf
3. https://ro.wikipedia.org/wiki/Civilizația_minoică
4. Brent Davis - „Introduction to the aegean pre-alphabetic scripts”, Kubaba - Melbourne, ISSN1647 - 7642
5. https://en.wikipedia.org/wiki/Linear_A
6. https://en.wikipedia.org/wiki/Minoan_civilization
7. Arthur J. Evans - „ Scripta Minoa” - Oxford at the Clarendon Press - 1909 
8. https://ro.wikipedia.org/wiki/Numera%C8%9Bia_cretan%C4%83 
9. https://ro.wikipedia.org/wiki/Cronologia_Greciei 
10. Hadjidakis, "A Minoan sacred cave at Arkalokhori in Crete", Annual of the British School at Athens 19 (1912-13:35-47).