21 iunie 2015

III. INSCRIPȚIA ÎN LIMBA TRACĂ DE PE „LAPIS NIGER - PIATRA NEAGRĂ” SITUATĂ PE VIA SACRA SUB NIVELUL SOLULUI FORUMULUI ROMAN - ROMA - ITALIA -SEC. VI î.e.n.

INSCRIPȚIA ÎN LIMBA TRACĂ LAPIS NIGER (PIATRA NEAGRĂ) SITUATĂ PE VIA SACRA SUB NIVELUL SOLULUI FORUMULUI ROMAN 

III.1. LAPIS NIGER - PIATRA NEAGRĂ DIN FAȚA FORUMULUI ROMAN

În spațiul dintre colinele Palatin, Capitoliu și Velia au fost construite în sec VII î.e.n. stabilimente publice cum ar fi: Curia Hostilia - locul de întrunire a Senatului roman, Comitium - spațiul de adunare a poporului și un templu închinat zeului Vulcan denumit Volcanar, pavat cu lespezi de culoare neagră, de unde provine denumirea latină de Lapis Niger, adică Piatra Neagră.

Fig.1. Poziția Lapis Niger în cadrul Forumului Roman

Săpăturile conduse de arheologul italian Giacommo Boni din perioada 1899-1905 au condus la descoperirea resturilor templului Volcanar, mai precis a zonei pavate cu lespezi de marmura neagra, în prezent protejat de o balustradă și sub aceste lespezi a unui alt altar mult mai vechi situat sub nivelul solului la o adâncime cuprinsă între 1,5 cm și 1,5 m, la care se poate ajunge pe scara din fotografia de mai jos situată chiar lângă zona pavată. 
Fig. 2 Resturile templului Volcanar și scara de sub lespezile negre Lapis Niger

Acest altar arhaic este în formă de U, având la mijloc o structură ca un tron, un rest de coloană, un cippus sub forma unui paralelipiped din piatră (pe care este gravată una din cele mai vechi inscripții latine cunoscute, datând din 570-550 î.e.n.) statuete și resturi de ceramică.
Mesajul nu a fost descifrat niciodată însă se consideră că inscripționarea cuvântului RECEI ar însemna REGE, deși în latină cuvântul este REX.
Fig. 3 Cippus-ul inscripționat găsit în altarul arhaic
Cippus este un termen folosit pentru a descrie o coloană care a servit de-a lungul timpului drept reper în orientare, loc de întâlnire pentru cetățenii orașului, monument funerar sau ofertă votivă.
Avem mai jos imaginea templului arhaic așa cum a fost descrisă de arheologul Giacomo Boni, iar în spatele restului de coloană din dreapta se observă cippus-ul:
 
Fig. 4. Altarul arhaic
 
Altarul Volcanar de la suprafața solului se spune că ar fi fost construit de Iulius Cezar în timpul reorganizarii spațiului din zona Forumului și a Comitiumului din sec. I e.n.  Alternativ, acest lucru poate a fost făcut mult mai devreme, deoarece altarul Volcanal se spune că a fost demolat în anul 80 î.e.n. de către Lucius Cornelius Sulla în timpul renovărilor sale din zona Comitium și de extindere a Curiei Hostilia.
Însă inscripția de pe acest cippus datând din anii 570-550 î.e.n. este scrisă cu caractere etrusce, în stilul etrusc caracteristic bustrofedon (mâna scriitorului se întorcea ca boul la arat pe câmp, primul rând fiind scris de la dreapta la stânga, următorul rând cu literele inversate și scrise de la stânga la dreapta, etc.) iar asemănarea cu limba tracă de pe stela funerară din Lemnos este izbitoare.


Fig. 5. Alfabetul etrusc utilizat


Să nu uităm că cippus-ul datează din 570-550 î.e.n.  iar în partea a doua am ajuns la concluzia că majoritatea populației din Roma acelei perioade era de origine etruscă și sabină, iar 5 din cei 7 regi romani până la instaurarea Republicii Romane în 510 î.e.n. erau sabini sau etrusci.
Pe de altă parte perioada construirii cippusului corespunde perioadei în care Roma avea un rege de origine etruscă, respectiv Tarquinius Priscus (616 - 579 î.e.n.) care a adăugat 100 de scaune noi Senatului Roman, aducând persoane din rândurile triburilor etrusce, ridicând numărul senatorilor la 300 (100 romani, 100 sabini și 100 etrusci) sau Servius Tullius (578 - 535 î.e.n.).
Astfel, este foarte probabil ca templul arhaic să fi fost folosit pentru orientarea călătorilor de origine etruscă. Situarea sa în zona Comitium, unde se aduna poporul roman în fața Curia Iulia, susține ideea de loc de întâlnire a oamenilor de rând, foarte posibil în fața regelui lor, însă de-a lungul secolelor, romanii au uitat semnificația inițială a acestui altar.
Cert este că Lapiz Niger, în varianta sa arhaică, apare menționat în multe descrieri vechi ale Forumului Roman datând din Republica Romană, iar semnificația altarului a fost obscură și misterioasă, dar a fost mereu asociată ideii că acest loc are o mare sacralitate și semnificație istorică.  
Acest lucru a dus în prezent la mai multe povești contradictorii privind originea și semnificația sa. Romani au crezut fie că Lapis Niger marchează mormântul primul rege al Romei - Romulus, fie că reprezintă locul unde a fost ucis Romulus de către Senat ori că aici e mormântul lui Hostus Hostilius, bunicul regelui Tullus Hostilius sau că e locul unde Faustulus, tatăl adoptiv al lui Romulus a căzut în lupta dintre sabini și romani, etc.

III.2. STABILIREA TEXTULUI ȘI A DIRECȚIEI DE CITIRE.

Pasul 1 e reprezentat de stabilirea începutului inscripției, a direcției și sensului de citire a inscripției Piatra Neagră.
Știm că alfabetul folosit este cel trac, astfel încât știm semnificația fonetică a fiecărei litere inscripționate.

Fig. 6 - Alfabetul trac utilizat la descifrarea inscripției din Kamina - Insula Lemnos

Știm că modul de scriere este bustrofedon, deoarece avem litere scrise normal și litere în oglindă.
De asemenea, pe una din laturi avem două propoziții scrise normal, iar celelalte două sunt rotite la 180 de grade.

Având în vedere că nu avem întreaga coloană pe care s-a inscripționat textul e foarte posibil să nu deslușim decât câteva cuvinte din textul inițial, însă datorită modului de scriere bustrofedon, avem continuarea ideii unei fraze sau cuvânt în două propoziții succesive.

Pasul 2: stabilim cele 16 șiruri de litere reprezentând începuturi sau sfârșituri de propoziții conform fig. 7 de mai jos.
    
 
Fig. 7. Împărțirea textului în 16 șiruri și stabilirea sensului de citire
    
Pasul 3 e reprezentat de transcrierea fonetică a cuvintelor constituente.
Avem:
1. ...DOIUQUOL (inscriptionat pe coltul cippusului)

2. QUOIHO...
3. ...AKROSES
4. EDSOR ...

5. ... A...AS
6. RECE...
7. ...EUAM
8. QUOSR...

9. ... N..KALATO
10 REM HAI...

11 ...DTOUXMEN
12 TAKAPIADOTAV...

13 MITERI...
14 ...QUOIHA
15 UELORNEQU...
16 ...DIOUESTOD

Pasul 4despărțim în silabe
1. ...DO I U QU OL

2. QU O I HO...
3. ...AK RO SES
4. ED SOR ... 

5. ... A...AS
6. RE CE...
7. ...EU AM
8. QU OSR...

9. ... N..KAL A TO
10 REM HAI...

11 ...D TO UX MEN
12 TA KAP IA DO TAV...

13 MI TE RI...
14 ...QU O I HA
15 U EL OR NE QU...
16 ...DIOU ESTOD


Pasul 6: formam primele sau ultimele cuvinte din propozitii
1...DOIU QU OL 

2-3 ...SAKROSES QU OIHO...
4-5  ... A...AS ED SOR ...
6-7 ....EU AM RECE...

8 ...QU OS R...

9-10 ... N..KALATOREM HAI... (sunt scrise distinct, inversat)
11-12 ...D TO UXMEN TA KAP IA DO TAV...

13-14 ...QU OIHA MITERI...
15-16 ...DIOUE STOD UELOR NE QU...

Revin asupra situării cippusului în zona Comitium, unde se aduna poporul roman în fața Curia Iulia, în fața regelui lor, la marginea celebrei Via Sacra pe drumul regelui către Domus Regio, unde regele locuia.
Astfel cuvintele trace din text încep să capete sens:


2-3 ...SAKROS ES, QU OIHO... = ...SACRE SUNT, CU OILE...
6-7 ....EU AM RECE... = ... EU AM REGE...
9-10 ...KALATOREM, HAI... = ...CĂLĂTORIM, HAI... 
11-12 ...TO UXMEN TA KAP IA DO TAV...= ... ACESTA...(STRAJA, PAZA probabil) CAPUL TĂU IA PE TAVĂ
13-14 ...QU OIHA MITERI = ...CU OILE, ALTMINTERI...


iar mesajul devine identificabil:
Via Sacra în zona din fața Comitium spre Domus Regio se declară zonă sacră, întrucât orașul spune: EU AM REGE, iar traversarea acesteia cu oile este declarată interzisă, altminteri paza cetății va interveni și-i va tăia capul îndrăznețului, acesta fiind avertizat să plece, să călătorească. 

Aș vrea să subliniez faptul că ultimul rege etrusc va fi înlăturat de către latini și se va instaura Republica Romană în anul 510 î.e.n. Instaurarea acesteia duce la amenințări și atacuri din partea sabinilor, astfel încât în anul 501 î.e.n. la Roma, pentru prima oară apare noțiunea (funcția) de dictator.

Referințe:
  1. https://ro.wikipedia.org/wiki/Roma
  2. https://en.wikipedia.org/wiki/Lapis_Niger
  3. https://en.wikipedia.org/wiki/Curia_Hostilia
  4. Owen, Richard. "Site of Romulus’s murder to be tourist draw". London: Times Online. Retrieved 2008-07-01
  5. Arthur E. Gordon - „Illustrated Introduction to Latin Epigraphy”, Berkeley University of California Press 1983, p. 79.
  6. "Le juges auspicium et les incongruités du teureau attalé de Mugdala" in Nouvelle Clio 5 1953 p. 249-266; "Sur l'inscription du Lapis niger" in Revue d'études latins 36 1958 p. 109-111 and 37 1959 p. 102.
  7. Suetonius Grammatica 12; Servius ad Georgicas I 268; Macrobius Saturnalia I 16, 9.
  8. Michael Grant „Roman Forum”, London 1974 p. 50.
  9. Allen Chester Johnson, Paul Robinson Coleman-Norton, Frank Card Bourne Ancient Roman Statutes University of Texas Press 1961 p. 5.
  10. Robert E. A. Palmer - „The King and the Comitium. A Study of Rome's Oldest Public Document”  - Wiesbaden 1959 p.51. 
  11. G. Dumézil in "A propos de l'inscription du Lapis Niger" Latomus 29 1970 p. 1039-1045.