XXI.1. HIEROGLIFELE CRETANE.
Inscripțiile cu hieroglife cretane sunt considerate a fi cele mai vechi texte nedescifrate găsite în Creta, întrucât ele preced cu aproximativ 150 ani primele scrieri minoice în linearul A.
Artefactele ce poartă hieroglife cretane au fost găsite în aceleași locații alături de inscripții în linear A, semn că aceste două sisteme de scriere au fost utilizate în paralel de cretani, timp de aproape două secole, până în jurul anului 1700 î.e.n.
Întrucât știm că inscripțiile în linearul A au fost scrise în limba tracă utilizând silabarul trac linear A, așa cum am arătat în partea a IX-a a acestui blog, mi-am pus întrebarea dacă și hieroglifele cretane pot fi descifrate utilizând sistemul silabic trac prezentat în fig. 2, ținând cont de similitudinea semnelor din silabarul trac și multe din hieroglifele cretane.
Conform Wikipedia, în 1989, Jean-Pierre Olivier a descris pentru prima dată întreg corpusul de hieroglife cretane și l-a denumit Corpus Hieroglyphicarum Inscriptionum Cretae (CHIC). Acest corpus este compus din artefacte descrise în detaliu, a fost editat în 1996 ca CHIC (Olivier / Goddard 1996) și provine în principal din patru locații în care s-au făcut săpături:
- „Cartierul Mu” din localitatea Malia (MMII)
- depozitul hieroglific din palatul Malia (MMIII)
- depozitul hieroglific din Cnossos (MMII sau III)
- depozitul din Patras (MMIIB).
Corpusul se compune din:
- artefacte din lut cu inscripții incizate (CHIC H: 1-122)
- amprente de sigilii aplicate (CHIC 123-179)
- sigilii din piatră (CHIC 180-314)
- inscripția de pe „Piatra de altar din Malia”;
- inscripția de pe „Toporul din Peștera Arkalochori”;
- inscripția de pe „Discul din Phaistos”;
- fragmentul de sigiliu HM 992 (în fapt un rest de amprentă de sigiliu constituită dintr-un singur simbol regăsit pe discul din Phaistos).
- fragmentul de sigiliu HM 992 (în fapt un rest de amprentă de sigiliu constituită dintr-un singur simbol regăsit pe discul din Phaistos).
De asemenea, în nord-estul Mării Egee, pe insula Samothrace au fost găsite resturi de inscripții cu hieroglife cretane, precum și inscripții în linear A.
XXI.2 HIEROGLIFELE CRETANE ȘI SEMNELE SILABARULUI TRAC.
Prezența în același loc și aproximativ din aceeași perioadă a inscripțiilor hieroglifice cretane și a celor în linear A, indică în mod cert evoluția scriptului trac linear A din scriptul hieroglific cretan.
Dacă am dreptate și inscripțiile hieroglifice cretane sunt scrise în limba tracă (întrucât le putem înțelege sensul pe deplin în limba română) vă las pe dumneavoastră să apreciați.
XXI.3. INSCRIPȚIA TRACĂ HIEROGLIFICĂ DE PE TOPORUL CU TĂIȘ DUBLU (LABRYS) GĂSIT ÎN PEȘTERA SACRĂ ARKALOCHORI - SEC XX î.e.n. - sec XVII î.e.n.
Așa cum spuneam în partea a IX - a a blogului, peștera sacră minoică Arkalochori este situată în partea centrală a Cretei, în vestul platoului Lasithi, la circa 32 km sud de Heraklion.
Peștera a fost folosită ca loc sacru începând cu mileniul 3 î.e.n. și până în jurul anului 1628 î.e.n., când s-a prăbușit tavanul acesteia, conservând pentru încă 4000 de ani altarele sacre de aici.
Iosif Hatzidakis a fost primul explorator al camerei sacre centrale din peșteră, unde a găsit în 1912, sub resturi de piatră provenite din tavanul prăbușit, mai multe topoare duble din bronz și un labrys din argint.
Unul dintre sutele de topoare duble din bronz descoperite în 1934 de Spyridon Marinatos în Peștera Arkalochori de pe dealul Profitis Hlias, poartă semne „hieroglifice" așa cum se vede în fig. nr. 4.
Toporul este datat între sec XIX î.e.n. și mijlocul secolului al XVII-lea î.e.n., fiind așezat în peștera sacră înainte de anul 1628 î.e.n. când explozia vulcanului Thera din centrul insulei Santorini a provocat un cutremur devastator ce a dus la prăbușirea tavanului peșterii Arkalochori și distrugerea primei serii de palate cretane.
Fig. 4. Toporul din bronz (labrys-ul) inscripționat cu hieroglife cretane găsit în Peștera Arkalochori - mijlocul sec. XVII î.e.n. |
Această inscripție minoica hieroglifică (fig. 5) pare să fie o inscripție religioasă, adresată Marii Zeițe, căreia i-au fost oferite topoare duble și, lucru unic pentru templele minoice descoperite până în prezent, săbii votive.
Una din săbiile găsite în Peștera Arkalochori are peste un metru lungime, fiind cea mai lungă sabie votivă antică găsită vreodată în Europa.
Inscripția este constituită din 3 șiruri verticale de semne dispuse simetric în jurul axului găurii pentru coada toporului cu 2 tăișuri.
Pe fiecare coloană avem câte 6 semne hieroglifice, ca în figura 6, în total 18 hieroglife.
Pentru transcrierea celor 18 hieroglife am plecat de la desenul domnului Fritz Schachermeyr de la pagina 247 din "Die minoische Kultur des alten Kreta", apărută la Kohlhammer Verlag din Stuttgart, Germania, în anul 1964, prezentat mai jos în fig. 7:
Inscripția se citește în zigzag, conform săgeților din figura 8, pornind de la coloana din dreapta, de sus în jos, apoi în sens invers pentru coloana centrală, adică de jos în sus și iarăși invers de sus în jos pentru coloana din stânga:
Aplicând sistemul silabic hieroglific prezentat în fig. 3 obținem următoarele silabe:
1. DA - PE - ZA - TE - SA - RO
2. TE - MA - SE - TO - PA - SE
3. SE - SA - MA - NA - PU - SE
Una din săbiile găsite în Peștera Arkalochori are peste un metru lungime, fiind cea mai lungă sabie votivă antică găsită vreodată în Europa.
Fig. 5. Inscripția hieroglifică de pe toporul din bronz din Peștera Arkalohori. |
Pe fiecare coloană avem câte 6 semne hieroglifice, ca în figura 6, în total 18 hieroglife.
Fig. 6. Cele 18 hieroglife ale inscripției de pe toporul din bronz din Peștera Arkalohori. |
Fig. 7. Inscripția hieroglifică după Fritz Schachermeyr. |
Fig. 7. Sensul de citire a textului inscripției de pe toporul dublu. |
1. DA - PE - ZA - TE - SA - RO
2. TE - MA - SE - TO - PA - SE
3. SE - SA - MA - NA - PU - SE
Formăm cuvintele ca în limba română și citim totul într-o singură frază:
DA PEZA TE SARO TEMA SETO PASESE SAMANA PUSE.
În limba română avem:
DĂ PAZĂ TU (CA SĂ) SARĂ TEAMA (DE) SETEA (CARE) PĂȘEȘTE (PESTE) SĂMÂNȚA PUSĂ.
Cu alte cuvinte, avem într-adevăr o rugăciune adresată Marii Zeițe ca să ocrotească de secetă câmpurile însămânțate.
Să nu uităm că peștera Arkalochori este situată în vestul platoului Lasithi, situat la o altitudine de 900 m deasupra mării, la poalele munților Dikti, iar acest platou este extrem de fertil, datorită aluviunilor aduse din munți, fiind renumit pentru culturile sale de cereale și de pomi fructiferi.
Orice turist ajuns în Creta este informat la un moment dat că una din atracțiile turistice cretane ce trebuie neapărat vizitată este platoul Lasithi, cu ale sale 10.000 de mori de vânt pentru măcinarea cerealelor.
Orice turist ajuns în Creta este informat la un moment dat că una din atracțiile turistice cretane ce trebuie neapărat vizitată este platoul Lasithi, cu ale sale 10.000 de mori de vânt pentru măcinarea cerealelor.
XXI.4. INSCRIPȚIA TRACĂ HIEROGLIFICĂ DE PE PIATRA DE ALTAR DIN MALIA - SEC XX î.e.n. - sec XVII î.e.n.
Palatul minoic din Malia datează din sec. XIX-lea î.e.n.
Curtea este foarte frumoasă, pavată cu piatră albastră și dispune de cinci porți de intrare în palat. Aici s-au descoperit amfore frumos pictate, ruine ale unor vile care au aparținut preoților, preoteselor, aristocrației minoice, multe urme de locuințe lângă palat, necropole regale mari, multe încăperi cu acces numai de sus și cu fresce superbe.
Curtea este foarte frumoasă, pavată cu piatră albastră și dispune de cinci porți de intrare în palat. Aici s-au descoperit amfore frumos pictate, ruine ale unor vile care au aparținut preoților, preoteselor, aristocrației minoice, multe urme de locuințe lângă palat, necropole regale mari, multe încăperi cu acces numai de sus și cu fresce superbe.
Piatra de altar din Malia (fig. 8) a fost excavată în incinta palatului Malia și este constituită dintr-un bloc de calcar de formă piramidală, cu vârful înfipt în pământ și cu baza în sus, unde avem o cavitate semisferică săpată în calcar, ca un fel de cupă/lighean.
Fig. 8. Inscripția de pe Piatra de altar din Malia |
Pe una din laturile triunghiulare avem o inscripție verticală constituită din 16 semne hieroglifice, pe care o vom citi de sus în jos (pe verticală) sau transpusă pe orizontală, de la dreapta la stânga, ca în fig. 9:
Fig. 9. Sensul de citire a textului inscripției de pe piatra de altar din Malia |
Utilizând semnele din silabarul hieroglific trac prezentat în fig. 3 avem următoarele silabe:
DA - K I - KO - N U - RO - TE - VI - ZO - RO - DE - KI - NU - A - PU - LA - SA
Cu aceste silabe formăm cuvintele:
DA KIKO NURO TE VIZO RODE KINU APU LASA.
În limba română avem:
DA` CHICA (CU) NURI (PE CARE) TU (O) VEZI (E) RODUL CHINULUI (PE CARE) APA (ÎL) LASĂ.
Cu alte cuvinte:
DACĂ VEZI CAVITATEA FRUMOASĂ DE PE CREȘTETUL PIETREI, ACEASTA E RODUL CHINULUI PE CARE APA ÎL LASĂ. Astfel, inscripția de pe Piatra de altar din Malia explică fenomenul de eroziune a apei asupra calcarului, întrucât cavitatea rotundă din creștetul pietrei este produsă de apa din precipitații sau din infiltrații prin tavanul unei peșteri, într-o perioadă foarte îndelungată de timp.
XXI.5. INSCRIPȚIA TRACĂ HIEROGLIFICĂ DE PE DISCUL DIN PHAISTOS - SEC XX î.e.n. - sec XVII î.e.n.
Acesta se află azi la Muzeul Arheologic din Heraklion, unde este expus ca obiect de admirație, dar și de intense speculații.
Fig. 10. Discul din Phaistos expus în Muzeul Arheologic din Heraklion |
Se pare că situl primului palat minoic a fost distrus de cutremurul din anul 1628 î. e.n. (sau din preajma anului acesta) care a zguduit lumea minoică, fiind resimțit pretutindeni pe malurile Mediteranei. Dar discul din Phaistos a fost depozitat într-o pivniță caracteristică (Temple Depository) la care se ajungea intrând numai de sus în jos și ai cărei pereți erau văruiți cu mare grijă. Discul din Phaistos se situează deci la începutul cicladicului vechi, în plină epocă a bronzului timpuriu, cu mult înaintea expansiunii maxime minoice.
Sunt circa 241 de hieroglife pe ambele fețe ale discului. Dintre acestea, câteva au fost șterse, apoi corectate de scribul care le "ștanța" în argila moale, una câte una, pe măsură ce compunea textul. Sunt cam treizeci de căsuțe cu trei-patru sau chiar șase hieroglife pe fiecare față.
Acestea urmează o traiectorie spirală, centripetă, în sensul orar, al acelor de ceasornic.
Doar cincizeci de figuri distincte au fost folosite pentru hieroglife. Ele reprezintă obiecte concrete, schițând limpede profiluri de corpuri ori numai de capete umane, pești, un scut, diverse plante, o bâtă, o navă, etc.
Fețele discului Phaistos au fost numite A și B în ordinea în care au fost imprimate, deoarece prima este mai convexă și mai „contrastată", fiind gravată în argilă mai proaspătă, mai puțin turtită”.
Hieroglifele inscripționate pe ambele fețe ale „Discului din Phaistos” completează încet toate câmpurile rămase libere în silabarul hieroglific trac prezentat în fig. nr. 3. Toate hieroglifele din acesta sunt, în formă grafică, precursoarele semnelor corespondente fiecărei silabe din sistemul silabic (silabarul) trac prezentat în fig. 2.
Pentru descifrarea textului de pe discul din Phaistos va trebui să facem câteva corecții și anume:
-fețele, așa cum au fost denumite de specialiști A și B, sunt în realitate inversate;
-sensul de scriere (imprimare în lut a hieroglifelor) și implicit de citire a textului este bustrofedon (sens inversat sau în zig-zag), întrucât textul de pe fața A pornește din centrul discului către exterior (în sens anti-orar sau trigonometric) iar pentru fața B textul trebuie citit invers, în sens orar, de la exterior către centrul discului, conform săgeților din fig. 11.
-semnele imprimate neclar în lut nu sunt semne șterse, ci pur și simplu sunt amprentele scribului suprapuse peste semnele imprimate în lutul moale, până ce discul a fost așezat pe podeaua pivniței. Aceasta are acces doar de sus în jos, probabil pe o scară, ceea ce a necesitat transportul discului de lut, din mână-în mână, până jos pe podea, astfel încât pe fața A, semnele sunt clare, în timp ce pe fața B apar amprentele scribului, atât la marginea discului, dar și către centrul acestuia, ca și cum discul din lut moale, cu un diametru de 17 cm, ar fi fost transportat cu grijă, fiind susținut de la mijloc să nu se îndoaie. Fața A, cu începutul rugăciunii, ar fi fost transportată și așezată în sus, astfel încât nu avem amprente/semne hieroglifice șterse, acoperite de amprente, pe care le regăsim însă în număr mai mare pe fața B;
-discul a fost realizat în palatul minoic din Phaistos (nu adus din altă parte și așezat pe podeaua pivniței), întrucât acest lucru ne va fi indicat chiar de mesajul textului imprimat în lutul moale. Să reținem în acest sens că discul a fost găsit într-un strat gros de cenușă, printre oase de bovine, ceea ce ne indică existența unui foc ceremonial foarte puternic, care a dus la coacerea/arderea lutului proaspăt. Pereții pivniței văruiți cu grijă ne indică faptul că după stingerea focului și uscarea discului, s-a intrat în aceasta și s-a verificat starea discului. Foarte probabil textul imprimat în lutul moale conține o rugăciune adresată Marii Zeițe, iar sacerdoții credeau că mesajul inscripției putea să ajungă la ea, cu ajutorul focului puternic, prin intermediul fumului ce se înălța către cer.
Avem în figura nr. 12 transcrierea hieroglifelor de pe fața A:
Pe fața A avem 30 de căsuțe cu hieroglife, textul citindu-se în sens anti-orar, pornind din centrul discului (căsuța A1) către margine (căsuța A30). De asemenea, observăm urmele ușoare a 4 amprente situate în căsuțele 29-30, respectiv 22-23. Situarea diametral opusă, de o parte și de alta a discului, fără a afecta (acoperi) hieroglifele din aceste căsuțe indică faptul că fața aceasta a discului din lut moale era în sus în timpul transportului pe scara de lemn, până pe podeaua pivniței.
Avem mai jos în fig. 13 transcrierea hieroglifelor de pe fața B:
Pe fața B avem 31 de căsuțe cu hieroglife, textul citindu-se în sens orar (invers celui de pe fața A), pornind de la margine (căsuța B1) către centrul discului (căsuța B31).
Observăm numeroase amprente situate pe marginea discului în căsuțele 1,5,6,7,8,11,12, dar și în căsuța 17, iar unele hieroglifele din aceste căsuțe sunt complet acoperite de amprente, astfel încât avem alte indicii că fața aceasta a discului din lut moale era în jos în timpul transportului pe scara de lemn, fiind sprijinită la mijloc, pentru a nu se îndoi lutul moale.
Pentru descifrarea textului de pe discul din Phaistos vom completa cu hieroglife sistemul silabic hieroglific trac prezentat în fig. 3 și obținem silabarul hieroglific trac prezentat mai jos în fig. nr. 14. Din punct de vedere grafic, fiecare hieroglifă tracă este precursoarea semnului corespondent pentru aceeași silabă din linearul A trac prezentat în fig. 2.
Utilizând sistemul silabic (silabarul) hieroglific trac prezentat în figura nr. 14, obținem următoarele silabe:
- pe fața „A” obținem textul prezentat mai jos în fig. 15:
Astfel obținem următoarele silabe pentru hieroglifele de pe fața „A”:
E-ZI / VE-NA-KE-RA / E-NA-TE-MA-SE / E-MI-RE-SU-SI / SO-E-NI-RA-PU/DE-MI-NA-E /
E-ZI-E / TE-MI-E /VE-NA-KE-TU / SO-E-NI-RA-PU / E-ZI-RA / TO-SO-RA / SO-E-NI-RA / DU-TU-SI-SE / ZO-RE-ME-TE-MA / DU-ZO-RA / MI-VU-TA / TE-VI-DE-DE-RA /
DU-ZU-VE-TU / KO-NI-PO-SE / TE-KO-DE-E / VE-DI-I-PU /MI-DU-TO-E-A /ZO-RE-DU-TO/ KI-MI-NA-TA / CE-VI-DE-ZO / TU-VE-PU / PI-NA-I-SE / TE-E-ZI-TU / E-KO-PU-CE-SE.
Cu aceste silabe formăm cuvintele ca în limba română:
E ZI VENA KERA = E ZI (CARE) VINE (ÎN) CER
E NA TEMASE = (ȘI) NU E TEAMĂ
E MIRE SUSI SOE NIRA PU DE MINA E = (ȘI) E MIRARE SUS (CÂND) SUIE NEGRU ABUR (CARE) DE MÂNA (MEA) E?
E ZI E TEMI E VENA KE TU SOE NIRA PU = E ZI (ȘI) E TEAMĂ (CARE) VINE CĂTRE TINE (CÂND) SUIE NEGRU ABUR (FUMUL)?
E ZI RA, TO SORA SOE NIRA DU TUSISE? = E ZI RA (SOARE), A TA SORĂ (CÂND) SUIE NEGRU (FUM) DE TUȘISE?
ZORE, ME TEMA DU ZORA MI VUTA TE VIDEDE RA = ZOREȘTE, MĂ TEM (DIN) ZORI (DE) VREAU (SĂ) TE VĂD, RA (SOARE).
DU ZUVETU KONI POSE TE KODE E VEDI I PU MI DU TO EA = DU (ȘI) SUFLETUL CĂNII PUS (ÎN) COADA ABURULUI MEU (DE-L) VEZI (ȘI) DU-L (ȘI PE) ACESTA (LA) EA.
ZORE, DU TO KI MINA TA CE VIDEZO = ZOREȘTE, DU-L (ȘI PE) ACESTA (CU) MÂNA TA, CE VEZI.
TU VE PUPI NA I SETE E ZI TU EKO PU CESE: = TU (O) VEI PUPA (DACĂ) NU-I E SETE (ȘI) ZI TU (DESPRE) ECOUL ABURULUI (CE) IESE (DIN LUTUL MOALE):
- pe fața „B” obținem textul prezentat mai jos în fig. 16:
Obținem următoarele silabe pentru fața „B”:
SE-CE-TO-DU-MI / DE-KO-CE / RA-ZI-E / RA-RA-KE / SE-CE-LE-KO-ZO /TU-ZI-E-CE/ TU USU /SE-CE-MA-MI-O /KU-PO-TE /SE-CE-O-SA-TE/DU-O-KO-E / SE-CE-ME-NA-ZU/RE-LI/SE-TU-VE-DA-NA-MI/VA-DU/SE-CE-KU-PO/SE-CE-TU-TU-TE-I-NI/ZO-NA/SE-CE-KU-PO /SE-TU-VE-DA-NA-MI/ VA-DU / SE-CE-KU-PO / SE-CE-TU-VU-ME-MI-TU / MA-ME-ZE-SA / KU-PO-CE / SE-CE-TO-DU /NA - SA-TE / DA-KA-ZU / SE-CE-TU-TU-TE-I-NI/ TO DU / DA-KA-ZU.
Formăm cuvintele ca în limba română:
SECE TO DU MI DE KOCE RAZI, E RARAKE SECELE KOZO, TU ZI E CE TU USU= (SĂ) SECE ACESTA (CE) DA RAZE (CE) MĂ COC (ȘI) FRUNZELOR (LE) SECERĂ COZILE, TU ZI (DE) CE TU (NE) USUCI?
SECE MAMI O KUPO, TE SECE OSA, TE DU OKO E SECE ME NAZU RELI = (SĂ) SECE, O MAMĂ, CUPA (ȘI SĂ) SECI TU (ȘI) OASELE (LUI), TE DU (CU) OCHII (SĂ) SECI NECAZURILE MELE RELE
SETU VEDA NAMI, VADU SECE KUPO, SECE TU TUTE INI ZONA = (AL) SETEI NUME VĂD, (DACĂ) VĂD (CUM O SĂ) SECE CUPA (O SĂ) SECI TU (ȘI) TUTELE (DE) INIMI (DIN) ZONĂ
SECE KUPO, SETU VEDA NAMI, VADU SECE KUPO, SECE TU VUME MI TU = (SĂ) SECE CUPA, (AL) SETEI NUME VĂD, (SĂ) SECE CUPA (O SĂ) SECI (ȘI) TU (ÎN) FUMUL MEU (CĂTRE) TINE
MAME ZESA: KUPO CE SECE TO DU, NA SATE, DA KAZU!... SECE TU TUTE INI, TO DU, DA KAZU = MAMA ZISĂ: ACEASTĂ CUPĂ CE (O SĂ) SECE DU-O, NU (ÎN) SATE(CI) DĂ-O (SĂ) CADĂ... (SĂ) SECI TU TUTELE (DE ) INIMI, ACEASTĂ CUPĂ DU-O (ȘI) DĂ-O (SĂ) CADĂ (PUNE-O ÎN PIVNIȚĂ)!
Întregul text de pe ambele fețe, în limba română, este:
E ZI CARE VINE ÎN CER ȘI OARE NU E TEAMĂ ȘI MIRARE SUS CÂND SUIE NEGRUL ABUR CARE DE MÂNA MEA E PUS?
E ZI ȘI OARE E TEAMĂ CARE VINE CĂTRE TINE CÂND SUIE NEGRUL ABUR?
ZI TU, RA (SOARE), A TA SORĂ (LUNA) CÂND SUIE NEGRUL FUM NU A TUȘIT?
ZOREȘTE, MĂ TEM DE ZORI ȘI NU VREAU SĂ TE MAI VĂD, RA (SOARE). DU ȘI SUFLETUL CĂNII (ABURUL LUTULUI CARE SE USUCĂ) PUS ÎN COADA FUMULUI MEU CE VEZI ȘI DU-L ȘI PE ACESTA LA EA.
ZOREȘTE, DU-L PE ACESTA CU MÂNA TA, DE-L VEZI!
TU PE SORA TA (LUNA) O VEI PUPA ȘI DACĂ NU-I E SETE... ZI TU DESPRE ECOUL ABURULUI CE IESE DIN LUTUL MOALE AL DISCULUI:
(SĂ) SECE ACESTA (CE) DA RAZE (CE) MĂ COC (ȘI) FRUNZELOR (LE) SECERĂ COZILE, TU ZI (DE) CE TU (NE) USUCI?
(SĂ) SECE, O MAMĂ, CUPA (ȘI SĂ) SECI TU (ȘI) OASELE (LUI), TE DU (CU) OCHII (SĂ) SECI NECAZURILE MELE RELE
(AL) SETEI NUME VĂD, (DACĂ) VĂD (CUM O SĂ) SECE CUPA (O SĂ) SECI TU (ȘI) TUTELE (DE) INIMI (DIN) ZONĂ
(SĂ) SECE CUPA, (AL) SETEI NUME VĂD, (SĂ) SECE CUPA (O SĂ) SECI (ȘI) TU (ÎN) FUMUL MEU (CĂTRE) TINE
MAMA ZISA: ACEASTĂ CUPĂ CE (O SĂ) SECE DU-O, NU (ÎN) SATE, (CI) DĂ-O (SĂ) CADĂ... (SĂ) SECI TU TUTELE (DE ) INIMI, ACEASTĂ CUPĂ DU-O (ȘI) DĂ-O (SĂ) CADĂ (PUNE-O ÎN PIVNIȚĂ)!
Amprenta de sigiliu identificată cu nr. CHIC 126(conform Olivier-Goddard 1996) este o amprentă în lut găsită în „Cartierul Mu” din Malia, redată mai jos în fig. nr. 17 și păstrată astăzi în Muzeul din Heraklion - Creta.
Avem în fig. 18 transcrierea semnelor și totodată sensul de citire a textului de pe sigiliul din lut. Pornim de la semnul mic sub forma literei X ce marchează începutul textului și rotim fiecare hieroglifă, astfel încât cele cinci puncte mici ce însoțesc fiecare semn să se situeze în plan vertical, pe cât posibil deasupra fiecărei hieroglife. Mai există un semn de marcare situat în stânga amprentei, ca o linie, ce marchează probabil sfârșitul unui cuvânt:
Urmând sensul de citire din fig. 18 obținem silabele din fig 19:
Aplicând sistemul silabic hieroglific trac prezentat în fig. 14 obținem următoarele silabe:
ZA - LO - CE / PU - NU
Formăm cuvintele ca în limba română, ținând cont de existența liniei (markerului) ce delimitează două cuvinte distincte și avem:
ZALOCE PUNU
În limba română mesajul acestui sigiliu din lut CHIC 126 este:
ZĂLOG PUN
Pentru descifrarea textului de pe discul din Phaistos va trebui să facem câteva corecții și anume:
-fețele, așa cum au fost denumite de specialiști A și B, sunt în realitate inversate;
-sensul de scriere (imprimare în lut a hieroglifelor) și implicit de citire a textului este bustrofedon (sens inversat sau în zig-zag), întrucât textul de pe fața A pornește din centrul discului către exterior (în sens anti-orar sau trigonometric) iar pentru fața B textul trebuie citit invers, în sens orar, de la exterior către centrul discului, conform săgeților din fig. 11.
Fig. 11. Sensul de citire a textului de pe fețele Discului din Phaistos. |
-semnele imprimate neclar în lut nu sunt semne șterse, ci pur și simplu sunt amprentele scribului suprapuse peste semnele imprimate în lutul moale, până ce discul a fost așezat pe podeaua pivniței. Aceasta are acces doar de sus în jos, probabil pe o scară, ceea ce a necesitat transportul discului de lut, din mână-în mână, până jos pe podea, astfel încât pe fața A, semnele sunt clare, în timp ce pe fața B apar amprentele scribului, atât la marginea discului, dar și către centrul acestuia, ca și cum discul din lut moale, cu un diametru de 17 cm, ar fi fost transportat cu grijă, fiind susținut de la mijloc să nu se îndoaie. Fața A, cu începutul rugăciunii, ar fi fost transportată și așezată în sus, astfel încât nu avem amprente/semne hieroglifice șterse, acoperite de amprente, pe care le regăsim însă în număr mai mare pe fața B;
-discul a fost realizat în palatul minoic din Phaistos (nu adus din altă parte și așezat pe podeaua pivniței), întrucât acest lucru ne va fi indicat chiar de mesajul textului imprimat în lutul moale. Să reținem în acest sens că discul a fost găsit într-un strat gros de cenușă, printre oase de bovine, ceea ce ne indică existența unui foc ceremonial foarte puternic, care a dus la coacerea/arderea lutului proaspăt. Pereții pivniței văruiți cu grijă ne indică faptul că după stingerea focului și uscarea discului, s-a intrat în aceasta și s-a verificat starea discului. Foarte probabil textul imprimat în lutul moale conține o rugăciune adresată Marii Zeițe, iar sacerdoții credeau că mesajul inscripției putea să ajungă la ea, cu ajutorul focului puternic, prin intermediul fumului ce se înălța către cer.
Avem în figura nr. 12 transcrierea hieroglifelor de pe fața A:
Fig. 12. Hieroglifele de pe fața „A” a discului din Phaistos. |
Avem mai jos în fig. 13 transcrierea hieroglifelor de pe fața B:
Fig. 13. Hieroglifele de pe fața „B” a discului din Phaistos. |
Observăm numeroase amprente situate pe marginea discului în căsuțele 1,5,6,7,8,11,12, dar și în căsuța 17, iar unele hieroglifele din aceste căsuțe sunt complet acoperite de amprente, astfel încât avem alte indicii că fața aceasta a discului din lut moale era în jos în timpul transportului pe scara de lemn, fiind sprijinită la mijloc, pentru a nu se îndoi lutul moale.
Pentru descifrarea textului de pe discul din Phaistos vom completa cu hieroglife sistemul silabic hieroglific trac prezentat în fig. 3 și obținem silabarul hieroglific trac prezentat mai jos în fig. nr. 14. Din punct de vedere grafic, fiecare hieroglifă tracă este precursoarea semnului corespondent pentru aceeași silabă din linearul A trac prezentat în fig. 2.
Fig. 14. Sistemul silabic hieroglific trac |
- pe fața „A” obținem textul prezentat mai jos în fig. 15:
Fig. 15. Transcrierea silabelor de pe fața „A” a discului. |
Astfel obținem următoarele silabe pentru hieroglifele de pe fața „A”:
E-ZI / VE-NA-KE-RA / E-NA-TE-MA-SE / E-MI-RE-SU-SI / SO-E-NI-RA-PU/DE-MI-NA-E /
E-ZI-E / TE-MI-E /VE-NA-KE-TU / SO-E-NI-RA-PU / E-ZI-RA / TO-SO-RA / SO-E-NI-RA / DU-TU-SI-SE / ZO-RE-ME-TE-MA / DU-ZO-RA / MI-VU-TA / TE-VI-DE-DE-RA /
DU-ZU-VE-TU / KO-NI-PO-SE / TE-KO-DE-E / VE-DI-I-PU /MI-DU-TO-E-A /ZO-RE-DU-TO/ KI-MI-NA-TA / CE-VI-DE-ZO / TU-VE-PU / PI-NA-I-SE / TE-E-ZI-TU / E-KO-PU-CE-SE.
Cu aceste silabe formăm cuvintele ca în limba română:
E ZI VENA KERA = E ZI (CARE) VINE (ÎN) CER
E NA TEMASE = (ȘI) NU E TEAMĂ
E MIRE SUSI SOE NIRA PU DE MINA E = (ȘI) E MIRARE SUS (CÂND) SUIE NEGRU ABUR (CARE) DE MÂNA (MEA) E?
E ZI E TEMI E VENA KE TU SOE NIRA PU = E ZI (ȘI) E TEAMĂ (CARE) VINE CĂTRE TINE (CÂND) SUIE NEGRU ABUR (FUMUL)?
E ZI RA, TO SORA SOE NIRA DU TUSISE? = E ZI RA (SOARE), A TA SORĂ (CÂND) SUIE NEGRU (FUM) DE TUȘISE?
ZORE, ME TEMA DU ZORA MI VUTA TE VIDEDE RA = ZOREȘTE, MĂ TEM (DIN) ZORI (DE) VREAU (SĂ) TE VĂD, RA (SOARE).
DU ZUVETU KONI POSE TE KODE E VEDI I PU MI DU TO EA = DU (ȘI) SUFLETUL CĂNII PUS (ÎN) COADA ABURULUI MEU (DE-L) VEZI (ȘI) DU-L (ȘI PE) ACESTA (LA) EA.
ZORE, DU TO KI MINA TA CE VIDEZO = ZOREȘTE, DU-L (ȘI PE) ACESTA (CU) MÂNA TA, CE VEZI.
TU VE PUPI NA I SETE E ZI TU EKO PU CESE: = TU (O) VEI PUPA (DACĂ) NU-I E SETE (ȘI) ZI TU (DESPRE) ECOUL ABURULUI (CE) IESE (DIN LUTUL MOALE):
- pe fața „B” obținem textul prezentat mai jos în fig. 16:
Fig. 16. Transcrierea silabelor de pe fața „B” a discului. |
SE-CE-TO-DU-MI / DE-KO-CE / RA-ZI-E / RA-RA-KE / SE-CE-LE-KO-ZO /TU-ZI-E-CE/ TU USU /SE-CE-MA-MI-O /KU-PO-TE /SE-CE-O-SA-TE/DU-O-KO-E / SE-CE-ME-NA-ZU/RE-LI/SE-TU-VE-DA-NA-MI/VA-DU/SE-CE-KU-PO/SE-CE-TU-TU-TE-I-NI/ZO-NA/SE-CE-KU-PO /SE-TU-VE-DA-NA-MI/ VA-DU / SE-CE-KU-PO / SE-CE-TU-VU-ME-MI-TU / MA-ME-ZE-SA / KU-PO-CE / SE-CE-TO-DU /NA - SA-TE / DA-KA-ZU / SE-CE-TU-TU-TE-I-NI/ TO DU / DA-KA-ZU.
Formăm cuvintele ca în limba română:
SECE TO DU MI DE KOCE RAZI, E RARAKE SECELE KOZO, TU ZI E CE TU USU= (SĂ) SECE ACESTA (CE) DA RAZE (CE) MĂ COC (ȘI) FRUNZELOR (LE) SECERĂ COZILE, TU ZI (DE) CE TU (NE) USUCI?
SECE MAMI O KUPO, TE SECE OSA, TE DU OKO E SECE ME NAZU RELI = (SĂ) SECE, O MAMĂ, CUPA (ȘI SĂ) SECI TU (ȘI) OASELE (LUI), TE DU (CU) OCHII (SĂ) SECI NECAZURILE MELE RELE
SETU VEDA NAMI, VADU SECE KUPO, SECE TU TUTE INI ZONA = (AL) SETEI NUME VĂD, (DACĂ) VĂD (CUM O SĂ) SECE CUPA (O SĂ) SECI TU (ȘI) TUTELE (DE) INIMI (DIN) ZONĂ
SECE KUPO, SETU VEDA NAMI, VADU SECE KUPO, SECE TU VUME MI TU = (SĂ) SECE CUPA, (AL) SETEI NUME VĂD, (SĂ) SECE CUPA (O SĂ) SECI (ȘI) TU (ÎN) FUMUL MEU (CĂTRE) TINE
MAME ZESA: KUPO CE SECE TO DU, NA SATE, DA KAZU!... SECE TU TUTE INI, TO DU, DA KAZU = MAMA ZISĂ: ACEASTĂ CUPĂ CE (O SĂ) SECE DU-O, NU (ÎN) SATE(CI) DĂ-O (SĂ) CADĂ... (SĂ) SECI TU TUTELE (DE ) INIMI, ACEASTĂ CUPĂ DU-O (ȘI) DĂ-O (SĂ) CADĂ (PUNE-O ÎN PIVNIȚĂ)!
Întregul text de pe ambele fețe, în limba română, este:
E ZI CARE VINE ÎN CER ȘI OARE NU E TEAMĂ ȘI MIRARE SUS CÂND SUIE NEGRUL ABUR CARE DE MÂNA MEA E PUS?
E ZI ȘI OARE E TEAMĂ CARE VINE CĂTRE TINE CÂND SUIE NEGRUL ABUR?
ZI TU, RA (SOARE), A TA SORĂ (LUNA) CÂND SUIE NEGRUL FUM NU A TUȘIT?
ZOREȘTE, MĂ TEM DE ZORI ȘI NU VREAU SĂ TE MAI VĂD, RA (SOARE). DU ȘI SUFLETUL CĂNII (ABURUL LUTULUI CARE SE USUCĂ) PUS ÎN COADA FUMULUI MEU CE VEZI ȘI DU-L ȘI PE ACESTA LA EA.
ZOREȘTE, DU-L PE ACESTA CU MÂNA TA, DE-L VEZI!
TU PE SORA TA (LUNA) O VEI PUPA ȘI DACĂ NU-I E SETE... ZI TU DESPRE ECOUL ABURULUI CE IESE DIN LUTUL MOALE AL DISCULUI:
(SĂ) SECE ACESTA (CE) DA RAZE (CE) MĂ COC (ȘI) FRUNZELOR (LE) SECERĂ COZILE, TU ZI (DE) CE TU (NE) USUCI?
(SĂ) SECE, O MAMĂ, CUPA (ȘI SĂ) SECI TU (ȘI) OASELE (LUI), TE DU (CU) OCHII (SĂ) SECI NECAZURILE MELE RELE
(AL) SETEI NUME VĂD, (DACĂ) VĂD (CUM O SĂ) SECE CUPA (O SĂ) SECI TU (ȘI) TUTELE (DE) INIMI (DIN) ZONĂ
(SĂ) SECE CUPA, (AL) SETEI NUME VĂD, (SĂ) SECE CUPA (O SĂ) SECI (ȘI) TU (ÎN) FUMUL MEU (CĂTRE) TINE
MAMA ZISA: ACEASTĂ CUPĂ CE (O SĂ) SECE DU-O, NU (ÎN) SATE, (CI) DĂ-O (SĂ) CADĂ... (SĂ) SECI TU TUTELE (DE ) INIMI, ACEASTĂ CUPĂ DU-O (ȘI) DĂ-O (SĂ) CADĂ (PUNE-O ÎN PIVNIȚĂ)!
XXI.6. AMPRENTA DE SIGILIU NR. CHIC 126
Amprenta de sigiliu identificată cu nr. CHIC 126(conform Olivier-Goddard 1996) este o amprentă în lut găsită în „Cartierul Mu” din Malia, redată mai jos în fig. nr. 17 și păstrată astăzi în Muzeul din Heraklion - Creta.
Fig. 17. Amprenta de sigiliu CHIC 126. |
Fig. 18. Amprenta de sigiliu CHIC 126. |
Fig. 18. Silabele de pe amprenta de sigiliu CHIC 126. |
ZA - LO - CE / PU - NU
Formăm cuvintele ca în limba română, ținând cont de existența liniei (markerului) ce delimitează două cuvinte distincte și avem:
ZALOCE PUNU
În limba română mesajul acestui sigiliu din lut CHIC 126 este:
ZĂLOG PUN
Referințe:
1. W. C. Brice, Notes on the Cretan Hieroglyphic Script: I. The Corpus. II. The Clay Bar from Malia, H20, Kadmos 29 (1990) 1-10
2. W. C. Brice, Cretan Hieroglyphs & Linear A, Kadmos 29 (1990) 171-2.
3. W. C. Brice, Notes on the Cretan Hieroglyphic Script: III. The Inscriptions from Mallia Quarteir Mu. IV. The Clay Bar from Knossos, P116, Kadmos 30 (1991) 93-104.
4. W. C. Brice, Notes on the Cretan Hieroglyphic Script, Kadmos 31 (1992), 21-24.
5. M. Civitillo, LA SCRITTURA GEROGLIFICA MINOICA SUI SIGILLI. Il messaggio della glittica protopalaziale, Biblioteca di Pasiphae XII, Pisa-Roma 2016.
6. G. M. Facchetti La questione della scrittura «geroglifica cretese» dopo la recente edizione del corpus dei testi. Pasiphae: Rivista di filologia e antichita egee. 2007.
7. A. Karnava. The Cretan hieroglyphic script of the second millennium BC: description, analysis, function and decipherment perspectives. Unpublished dissertation, Bruxelles, 1999, vol. 1-2.
8. J.-P. Olivier, L. Godard, in collaboration with J.-C. Poursat, Corpus Hieroglyphicarum Inscriptionum Cretae (CHIC), Études Crétoises 31, De Boccard, Paris 1996, ISBN 2-86958-082-7.
9. G. A. Owens, The Common Origin of Cretan Hieroglyphs and Linear A, Kadmos 35:2 (1996), 105-110.
10. G. A. Owens, An Introduction to «Cretan Hieroglyphs»: A Study of «Cretan Hieroglyphic» Inscriptions in English Museums (excluding the Ashmolean Museum Oxford), Cretan Studies VIII (2002), 179-184.
11. I. Schoep, A New Cretan Hieroglyphic Inscription from Malia (MA/V Yb 03), Kadmos 34 (1995), 78-80.
12. J. G. Younger, The Cretan Hieroglyphic Script: A Review Article, Minos 31-32 (1996–1997) 379-400.
13. P. Yule, Early Cretan Seals: A Study of Chronology. Marburger Studien zur Vor und Frühgeschichte 4 (Mainz 1981), ISBN 3-8053-0490-0
14. Olivier, J.-P. (1986), "Cretan Writing in the Second Millennium B.C.", World Archaeology,17(3):377–389
15. https://www.teicrete.gr/arkalochori/cretan-hieroglyphic.php
16.Signs on the Arkalochori Axe, redrawn from Fritz Schachermeyr: "Die minoische Kultur des alten Kreta", Kohlhammer Verlag, Stuttgart, Germany, 1964, page 247;
17. Chapoutier Fernand - Inscriptie hiéroglyphique gravée sur onu bloc de calcaire, Bulletin de Correspondance Hellenique 62 (1938), 104-109.
1. W. C. Brice, Notes on the Cretan Hieroglyphic Script: I. The Corpus. II. The Clay Bar from Malia, H20, Kadmos 29 (1990) 1-10
2. W. C. Brice, Cretan Hieroglyphs & Linear A, Kadmos 29 (1990) 171-2.
3. W. C. Brice, Notes on the Cretan Hieroglyphic Script: III. The Inscriptions from Mallia Quarteir Mu. IV. The Clay Bar from Knossos, P116, Kadmos 30 (1991) 93-104.
4. W. C. Brice, Notes on the Cretan Hieroglyphic Script, Kadmos 31 (1992), 21-24.
5. M. Civitillo, LA SCRITTURA GEROGLIFICA MINOICA SUI SIGILLI. Il messaggio della glittica protopalaziale, Biblioteca di Pasiphae XII, Pisa-Roma 2016.
6. G. M. Facchetti La questione della scrittura «geroglifica cretese» dopo la recente edizione del corpus dei testi. Pasiphae: Rivista di filologia e antichita egee. 2007.
7. A. Karnava. The Cretan hieroglyphic script of the second millennium BC: description, analysis, function and decipherment perspectives. Unpublished dissertation, Bruxelles, 1999, vol. 1-2.
8. J.-P. Olivier, L. Godard, in collaboration with J.-C. Poursat, Corpus Hieroglyphicarum Inscriptionum Cretae (CHIC), Études Crétoises 31, De Boccard, Paris 1996, ISBN 2-86958-082-7.
9. G. A. Owens, The Common Origin of Cretan Hieroglyphs and Linear A, Kadmos 35:2 (1996), 105-110.
10. G. A. Owens, An Introduction to «Cretan Hieroglyphs»: A Study of «Cretan Hieroglyphic» Inscriptions in English Museums (excluding the Ashmolean Museum Oxford), Cretan Studies VIII (2002), 179-184.
11. I. Schoep, A New Cretan Hieroglyphic Inscription from Malia (MA/V Yb 03), Kadmos 34 (1995), 78-80.
12. J. G. Younger, The Cretan Hieroglyphic Script: A Review Article, Minos 31-32 (1996–1997) 379-400.
13. P. Yule, Early Cretan Seals: A Study of Chronology. Marburger Studien zur Vor und Frühgeschichte 4 (Mainz 1981), ISBN 3-8053-0490-0
14. Olivier, J.-P. (1986), "Cretan Writing in the Second Millennium B.C.", World Archaeology,17(3):377–389
15. https://www.teicrete.gr/arkalochori/cretan-hieroglyphic.php
16.Signs on the Arkalochori Axe, redrawn from Fritz Schachermeyr: "Die minoische Kultur des alten Kreta", Kohlhammer Verlag, Stuttgart, Germany, 1964, page 247;
17. Chapoutier Fernand - Inscriptie hiéroglyphique gravée sur onu bloc de calcaire, Bulletin de Correspondance Hellenique 62 (1938), 104-109.
18. https://ro.wikipedia.org/wiki/Discul_din_Phaistos;
19. Robert Bradford Lewis- Phaistos Disk (http://www.phaistosdisk.com)
20. https://archive.org/stream/cretanpictograph00evan
19. Robert Bradford Lewis- Phaistos Disk (http://www.phaistosdisk.com)
20. https://archive.org/stream/cretanpictograph00evan